„După discuţii aprofundate, suntem siguri că Mark Rutte este pregătit să ia măsuri pentru a consolida Alianţa şi că Estonia îi poate sprijini ambiţiile”, a anunţat Ministerul de Externe eston.
De asemenea, şefa guvernului de la Tallinn, Kaja Kallas, care ea însăşi îşi manifestase interesul pentru a-i succede lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO, şi-a exprimat asentimentul pentru candidatura lui Rutte. Kallas a fost, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, unul dintre susținătorii cei mai importanți ai Kievului și un critic constant al regimului de la Moscova.
În acest timp, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat, după o întâlnire la Vilnius cu Mark Rutte, că acesta este unul dintre politicienii care au recunoscut încă de foarte devreme ameninţarea reprezentată de Rusia şi care şi-a schimbat radical atitudinea faţă de Moscova.
Rutte a fost în mod special sensibil şi înţelegător faţă de ameninţările cu care se confruntă NATO pe flancul de est, a afirmat Nauseda.
Mark Rutte are, de asemenea, sprijinul SUA, al Marii Britanii şi Germaniei, dar s-ar putea să nu-l obţină şi pe cel din partea României şi a Ungariei, notează DPA, care aminteşte de candidatura președintelui român Klaus Iohannis.
Guvernul ungar a anunţat luna trecută că nu-l susţine pe Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO, afirmând că nu poate sprijini o persoană „care a dorit punerea Ungariei în genunchi”, referire la o declaraţie a lui Rutte legată de disputa care continuă şi astăzi între Bruxelles şi Budapesta asupra unei noi legi prin care premierul ungar Viktor Orban afirmă că doreşte să interzică acţiunile de promovare a homosexualităţii în şcoli.
Comisia Europeană şi politicienii vest-europeni consideră că legea este discriminatorie faţă de persoanele LGBT.
Cu această lege, Ungaria „nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”, iar această ţară trebuie să fie „pusă în genunchi”, declara Mark Rutte în iunie 2021, la un summit european dominat atunci de această dispută.
Actualul secretar general al Alianţei, Jens Stoltenberg, îşi va încheia mandatul în octombrie 2024, după ce i-a fost deja prelungit de patru ori în contextul războiului din Ucraina.
Citiți și:
- SUA anunță prin ambasadorul său la NATO că-l susțin pe Rutte pentru șefia Alianței, nu pe „prietenul” Iohannis, „căruia îi dorim toate cele bune”
- Lideră europeană, lăudată că „mănâncă ruși la micul-dejun”, victima unei păcăleli virale de 1 aprilie: „Prima șefă” a NATO
Foto: Profimedia Images
Marica13 • 03.04.2024, 11:35
Să primească Oricum *** nostru nu avea nicio șansă Ca președinte nu a făcut nimic decât un stat eșuat și vacanța prelungită prin diferite țări
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
Marica13 • 03.04.2024, 11:56
Marica13 • 03.04.2024, 11:35
Să primească Oricum *** nostru nu avea nicio șansă Ca președinte nu a făcut nimic decât un stat eșuat și vacanța prelungită prin diferite țări
Acest comentariu a fost moderat pentru: limbaj vulgar sau jignitor.
Aflu și eu lucruri noi că dulap e un limbaj vulgar
TZTZ • 03.04.2024, 08:56
Tarile de Jos au trimis ceva armament in Lituania si bineinteles ca primeste sprijin. O sa aflam ca si in Estonia o sa vina cu ceva. Letonii ii cam copiaza pe vecini, prin urmare jocurile cam sunt facute. Noi in afara de mici, palinca si mamaliga nu prea avem ce sa oferim ca dotarea armatei este la pamant, ca deh noi ne bazam 100% pe NATO sa ne apere, si noi pe langa. P.S. Chiar am observa ca la ultimul mare exercitiu noi nici nu am fost invitati?!
K476 • 03.04.2024, 00:49
Strategic infiintezi un avanpost, o colonie cat mai departe si tot ce este in spate este al tau. Cum a fost colonia din harghita si covasna si care tineau in spate transilvania. Tot asa si România este un bastion pentru Europa in noul context geopolitic.