Explicația judecătorilor pentru achitarea fostului viceprimar din Brașov, Flavia Boghiu, în dosarul catacombelor

Tribunalul susține că faptele există, dar nu sunt infracțiune

Concret, Tribunalul Brașov a concluzionat că acțiunile celor două nu au fost săvârșite cu intenție și nu au provocat un prejudiciu real.

„Chiar dacă fapta ilicită există, sub aspectul vinovăției nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca faptele inculpatelor să fie considerate infracțiuni”, se arată în motivarea instanței.

Cazul vizează utilizarea gratuită a galeriilor subterane cunoscute drept „catacombele Brașovului” de către Asociația Amural, care a amenajat acolo Brașov Underground Museum. Cele două inculpate au fost trimise în judecată în 2024 de DNA, fiind acuzate de abuz în serviciu și folos necuvenit. Procurorii au estimat un prejudiciu de aproape 300.000 de lei, reprezentând chirie și penalități neîncasate.

Președintele formațiunii, Dominic Fritz, a susținut public că „așa cum a constatat judecătorul, fapta nu există”, calificând acuzațiile drept „o bătaie de joc”. Totuși, analiza motivării deciziei Tribunalului Brașov prezintă o interpretare juridică mai complexă: instanța a confirmat existența unei fapte, dar a stabilit că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi considerată infracțiune.

Punctul slab al acuzațiilor DNA

Judecătorii au demontat acuzațiile DNA împotriva Flaviei Boghiu plecând de la statutul juridic al galeriilor subterane. Potrivit instanței, catacombele nu sunt proprietate privată a statului sau a municipiului Brașov și nu pot fi înregistrate legal în cartea funciară, deoarece nu se încadrează în definiția unei clădiri, a unui teren sau a unui bun economic valorificabil.

Astfel, închirierea lor și, implicit, înregistrarea unui prejudiciu din chirii neîncasate nu ar fi fost posibile în mod legal.

„Parchetul pornește de la o premisă faptică greșită”, subliniază motivarea instanței. Judecătorii au adăugat că simpla înscriere contabilă a catacombelor, fără o hotărâre de consiliu local pentru includerea lor în inventarul domeniului privat, nu schimbă statusul lor juridic.

Muzeul din catacombe: un proiect cultural neclar

Brașov Underground Museum a fost inaugurat în iunie 2021 după ce Asociația Amural a cerut permisiunea Primăriei Brașov pentru utilizarea spațiului. Muzeul a funcționat doar 70 de zile, până la declanșarea scandalului public.

Ulterior, s-a stabilit că utilizarea gratuită a galeriilor nu era permisă fără o hotărâre a consiliului local. Mai mult, o astfel de hotărâre ar fi fost posibilă doar pentru o organizație cu statut de utilitate publică – statut pe care Amural nu îl avea.

Propunerea de legalizare a parteneriatului, înaintată în august 2021, a fost respinsă de consilierii locali.

De ce nu s-au întrunit elementele infracțiunii

Judecătorii au admis că folosirea spațiului înainte de stabilirea clară a regimului juridic a fost un act nelegal. Totuși, instanța a concluzionat că nu sunt întrunite condițiile pentru a considera faptele infracțiuni: nu a fost încălcată o lege primară, nu s-a dovedit un prejudiciu real și nu a fost identificată intenția.

Mai mult, judecătorii au apreciat că inițiativa inculpatelor a urmărit promovarea unui proiect cultural în beneficiul comunității.

Motivarea Tribunalului Brașov este remarcabilă prin recunoașterea valorii culturale a inițiativei. Instanța a evidențiat rolul artelor în revigorarea patrimoniului neconvențional și importanța culturii ca instrument educațional și de inovație.

„Instanța nu își poate imagina cum deschiderea unui muzeu ar putea genera o vătămare a intereselor municipiului Brașov”, se arată în motivare.

Deocamdată, decizia de achitare nu este definitivă și poate fi atacată cu apel de DNA.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE