Dacă ți se spune asta, sigur nu mai ai nicio șansă. Ce înseamnă, de fapt, „că nu mai e mâncare pentru pisică”, în Italia

„Nu e mâncare pentru pisici”. Ce înțelege, de fapt, un italian

Pe străzile Romei, în baruri, piețe sau la muncă, astfel de expresii încă sunt folosite zilnic. Sunt scurte, ironice și spun mult în foarte puține cuvinte.

Tradus literal, expresia „nun cè trippa pe gatti” înseamnă „nu e mâncare pentru pisici”. În vorbirea curentă, sensul este mult mai direct: nu se poate, nu se mai face, nu mai are rost. Este una dintre acele replici pe care romanii le folosesc atunci când vor să taie orice speranță, dar fără să ridice tonul. Mesajul este simplu: nu mai insista.

Zicala vine de la începutul anilor 1900, când primarul Romei la acel moment, Ernesto Nathan, a tăiat din buget cheltuiala pentru hrănirea pisicilor orașului și a anunțat sec: „Nu e mâncare pentru pisici”. De atunci, romanii folosesc expresia ca să spună clar și fără menajamente că nu mai e pentru nimeni sau s-a terminat.

În bucătăria italiană, „trippa”, adică burta de vită, este un ingredient tradițional, mai ales în Roma, unde există rețete celebre cu acest tip de măruntaie, gătit lent, cu sos de roșii, brânză și condimente. Și dacă nu mai e nici măcar „trippa”, nu mai e nimic.

Alte expresii romane care spun mai mult decât par

Expresia „fa er provola”, tradusă literal prin „prepară brânză provola”, nu are legătură cu bucătăria, ci cu flirtul dus prea departe. Potrivit RomaToday, italienii o folosesc mai ales când un bărbat exagerează cu cuceririle și se comportă ca un Don Juan. Replica „Ma che stai a fa er provola?” se traduce, pe românește, prin „ce încerci să faci?” sau „mai ușor cu agățatul”.

Expresia „er fijo delloca bianca”, tradusă literal prin „este fiul gâștei albe”, este folosită atunci când cineva este tratat ca un privilegiat. Replica „Ma che sei er fijo delloca bianca?” se spune când o persoană primește tratament special sau pare mereu favorizată. Sensul, pe românește, ar fi „crezi că ești mai cu moț?” sau „de ce tu ai voie și alții nu?”. Expresia are origini foarte vechi, din Antichitate, și a supraviețuit până azi ca o ironie la adresa celor considerați „mai norocoși decât restul”.

Expresia italiană „sei na pila de facioli”, tradusă prin „ești o grămadă de boabe” sau „o oală de fasole”, este folosită atunci când cineva vorbește prea mult și nu se mai oprește. Expresia vine de la zgomotul constant pe care îl face oala cu fasole atunci când fierbe, un bolborosit continuu care amintește de persoanele insistente, cicălitoare sau prea vorbărețe.

Expresia romană „come er cacio sui maccheroni”, tradusă prin „ca brânza pe macaroane”, este folosită atunci când ceva se potrivește perfect, completează impecabil o situație sau la orice combinație reușită: o rețetă, o ținută sau chiar o idee bună la momentul potrivit. Sensul vine din bucătărie, unde brânza face pastele mai gustoase și mai „întregi”. Pe românește, expresia ar fi echivalentul lui „se potrivește mănușă” sau „e fix ce trebuia”.

RomaToday arată că aceste expresii au supraviețuit pentru că spun exact ce trebuie, fără să complice lucrurile. Sunt născute din viața de zi cu zi, din cartiere, piețe și conversații reale. În Roma, dacă știi expresia potrivită, ai spus tot. Iar dacă un italian îți spune că „nu mai e mâncare pentru pisică”, nu mai întreba de ce. Răspunsul este deja inclus, deși sună aproape amuzant

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE