Potrivit Centrului pentru Dezvoltare Globală, un think tank care activează la Londra și Washington, țările în curs de dezvoltare sunt responsabile pentru 63% din emisiile anuale de CO2. Industria, puterea și bogăția, monopolizate de mult timp de câteva țări dezvoltate, se extind acum rapid în țările în curs de dezvoltare, arată studiul „Efectele corupției, inovației tehnologice, a globalizării și energiei regenerabile asupra emisiilor de dioxid de carbon în țările asiatice”.

Cercetătorii atrag atenția asupra țărilor în curs de dezvoltare din Asia, care reprezintă un risc ecologic sporit din cauza impactului schimbărilor climatice, factorilor sociali, geografici și economici.

Dacă crește corupția, crește și emisia

În ceea ce privește reducerea emisiilor de dioxid de carbon, corupția este un factor îngrijorător. Dacă corupția crește cu 1%, emisiile de carbon vor crește cu 0,19%, se arată în studiu.

Cercetarea, publicată în revista Utilities Policy, a analizat date din perioada 1960-2020 din 47 de țări din Asia, inclusiv Bangladesh, Cambodgia, India, Indonezia, Malaezia, Maldive, Myanmar și Nepal.

Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, care încălzește planeta prin creșterea temperaturii, provocând schimbări climatice profunde. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA susține că emisiile de CO2 se produc în principal din cauza utilizării combustibililor fosili pentru încălzire, producerii de energie electrică și transportului.

În 2021, în regiunea Asia-Pacific au avut loc cele mai mari emisii de dioxid de carbon din lume – 17,8 miliarde de tone. Se observă o corelație pozitivă dintre creșterea corupției în Asia și nivelul de emisii. Cercetătorii susțin că acest flagel împiedică implementarea măsurilor de combatere a emisiilor de dioxid de carbon.

Tehnologiile inovative trebuie să fie completate cu politici de combatere a corupției

Coautorul studiului, Khosrul Alam, este convins că ignorarea problemelor ecologice în procesul de dezvoltare economică e determinată de corupție. El arată că națiunile și instituțiile corupte se gândesc la propriile câștiguri și „mai puțin pun accent pe mediu”.

Alam, profesor asistent la Universitatea de Știință și Tehnologie Bangabandhu Sheikh Mujibur Rahman din Bangladesh, susține că globalizarea este un alt factor important care determină creșterea emisiilor de dioxid de carbon. El propune implementarea măsurilor de eficientizare tehnologică pentru reducerea emisiilor în paralel cu o serie de politici privind combaterea corupției.

Soluțiile au fost propuse la summitul climatic COP26 din 2021, fiind ignorate în 2022

Pe de altă parte, Chiranjib Chakraborty, profesor la Școala de Științe ale Vieții și Biotehnologie de la Universitatea Adamas, Kolkata, recomandă punerea în practică a rezoluțiilor adoptate la summitul climatic COP26, care s-a desfășurat în 2021 la Glasgow, când oamenii de știință și factorii de decizie au convenit să reafirme obiectivul Acordului de la Paris de a limita temperatura medie pe glob cu 1,5 grade Celsius.

Decizia luată a fost să fie identificate de către statele bogate diverse fonduri pentru reducerea poluării. Acestea urmează să fie acordate țărilor sărace pentru încurajarea utilizării energiei regenerabile.

Summitul climatic COP27 de la Sharm El-Sheikh din Egipt nu a reușit însă să impună deciziile necesare pentru atingerea acestor obiective. Chakraborty arată că soluționarea problemei depinde de reducerea sărăciei prin generarea unor venituri mai mari în țările în curs de dezvoltare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.