Femei criminale în serie din România (V). Ucigaşele de copii: Crina Geantă, femeia  care omora doar ca să-i lase pe părinți cu „mâna la inimă”, şi Lina Crăciun, mama care ascundea bebeluşii sufocați în podul blocului

„Ce făcuşi, fă?”. „Băui apă”, a răspuns criminala, după ce aruncase fetița în fântână

În 2012, în SUA a fost realizat un studiu comparativ pe 37 de femei şi 270 de bărbaţi, toți condamnaţi pentru crime în serie. Concluziile au arătat că femeile ucideau mai des (68% faţă de 10%) membri ai familiei, că 22% dintre ele au ucis numai copii (față de doar 5% dintre bărbați), iar o treime (33%) dintre criminalele în serie omorâseră cel puțin un sugar, față de doar 3% dintre bărbați. 

Unul dintre motivele pentru care femeile ucid este răzbunarea, ca răspuns la un afront pe care ele îl consideră de neiertat. Iar victimele sunt considerate responsabile sau sunt doar simbolice, precum în cazul Crinei Geantă. 

Ea avea 31 de ani când a ucis prima oară. De loc din Sălcuţa, judeţul Dolj, Crina Geantă fusese căsătorită şi era mamă a doi copii. 

În decembrie 1995, ea s-a îndrăgostit de un bărbat însurat din Horezu Poenari, localitate aflată la vreo 30 de kilometri de satul ei. Ionel T. era certat cu soția lui, care plecase de acasă, şi atunci Crina s-a mutat la el, lăsându-şi copiii în grija părinților ei.

Vreo patru luni, povestea de iubire a continuat netulburată. Dar la finalul lunii martie 1996, nevasta lui Ionel s-a întors acasă, împreună cu cele două fetițe pe care le avea cu el: Mădălina (4 ani) şi Isaura (2 ani). Şi, găsind pe alta în casa ei, femeia a făcut scandal şi a izgonit-o pe ibovnică.

Crina a încasat palmele în tăcere şi apoi şi-a făcut bagajul, fără să zică ceva. Doar înainte de a ieşi pe poartă, s-a întors şi le-a strigat lui Ionel T. şi soției sale: „am să vă las cu mâna la inimă”. A lăsa pe cineva cu mâna la inimă înseamnă a-i provoca acelui om o mare durere.

Tânăra n-a plecat spre Sălcuța, căci era târziu şi nu mai circula niciun autobuz, așa că a rămas peste noapte la unul dintre vecini. Dimineața, când a ieşit în curtea casei, ca să întrebe cât e ceasul, a văzut-o peste gard pe fetița cea mică a iubitului ei mergând pe uliță.

În acea zi, Ionel T. şi soția lui plecaseră la pădure, ca să adune lemne şi urzici, iar cele două fetițe ale lor rămăseseră în grija unui nepot de 13 ani. Băiatul le-a declarat mai târziu polițiştilor că Isaura plângea după o jucărie şi că el a mers s-o caute prin curte, iar când s-a întors, fetița dispăruse. 

O vecină a lui Ionel T. a observat-o pe Crina Geantă, în acea dimineață, cum se îndrepta spre fântâna aflată la drum, între case. Fiind departe, în fundul curții, femeia n-a putut să vadă dacă tânăra o ţinea sau nu de mână pe Isaura. Dar, spunea ea, a auzit apoi zgomotul unui obiect căzut în apă, fără ca înainte de asta să se audă şi scârțâitul lanţului de care era prinsă găleata.

S-a gândit că tânăra o fi aruncat mizerie, ca să le spurce apa, şi atunci i-a strigat: „Ce făcuşi, fă?”. „Băui apă”, i-a răspuns Crina, senină, şi apoi a luat-o încet pe drum, spre stația de autobuz. Trupul fetiţei a fost găsit în fântână, după vreun sfert de oră, de băiatul de 13 ani care o căuta disperat.

Raportul medico-legal a arătat că moartea Isaurei T. a fost provocată de asfixia mecanică prin înec. Pe trupul fetiței au fost descoperite mai multe vânătăi, dar legistul a considerat că ele puteau fi produse, în timpul căderii, prin lovire de pereții fântânii care avea o adâncime de peste 7 metri. 

Vecina care o văzuse pe Crina Geantă lângă fântână a tăcut mâlc, de teamă să nu fie învinuită de părinții fetiței că nu făcuse nimic pentru a o salva. La rându-le, iubitul Crinei şi soția lui n-au făcut nicio legătură între ameninţările tinerei pe care o izgoniseră din casă, cu o seară înainte, şi nenorocirea care-i lovise. Au considerat că a fost doar un accident şi-au trăit cu acest gând până în ziua în care, citind ziarele, au aflat de o întâmplare similară. 

Cum a lăsat-o „cu mâna la inimă” pe cea care a acuzat-o de furt şi a bătut-o

Începutul verii a găsit-o pe Crina Geantă la o fermă viticolă din comuna Corcova, județul Mehedinți. Locuia într-una din barăci şi muncea acolo ca zilier, alături de alți 30 de oameni, majoritatea consăteni de-ai ei. 

Pe 7 iunie 1996, una dintre femei, Moneta P., a descoperit că îi dispăruseră o fustă şi nişte papuci şi a acuzat-o pe Crina că i le furase. Aceasta a negat, însă la „percheziție”, obiectele au fost găsite în bagajele ei. Judecata şi sentința au fost rapide, iar păgubita, soțul şi părinții ei au luat-o la bătaie pe hoață. 

Crina s-a plâns atunci colegilor de echipă că Moneta i-a înscenat furtul, dar că o să-i pară rău pentru asta, fiindcă „o s-o las cu mâna la inimă”, avertiza tânăra. Zilele au trecut, conflictul a fost uitat şi nimănui nu-i trecea prin minte că el avea să devină scânteia unei tragedii. 

Ea s-a întâmplat într-o duminică, pe 16 iunie. În acea seară, zilierii au mâncat şi-apoi s-au retras spre dormitoare, căci a doua zi începea o altă săptămână de muncă grea. Pe afară rămăseseră doar copiii, neîndurându-se să-şi termine joaca. Bogdan, fiul Monetei, avea numai 3 ani şi alerga pe lângă bazinul cu apă din fermă. 

Crina a luat o sticlă şi a mers spre el, prefăcându-se că vrea să ia apă de la pompa aflată lângă bazin. Băiețelul a văzut-o venind, dar nu s-a speriat, iar când a ajuns lângă el, Crina l-a prins puternic de mâini, ca să-l țină pe loc, apoi l-a luat în brațe şi l-a aruncat în apa adâncă. Copilul n-a apucat să strige; s-a zbătut puțin, apoi s-a dus la fundul bazinului.

Nimeni nu văzuse şi n-auzise nimic. După ce şi-a umplut sticla de la pompă, Crina a plecat spre dormitor. La scurt timp, părinții lui Bogdan au observat că el nu mai este lângă barăci şi au început să-l caute prin fermă, crezând că s-a rătăcit. Au întrebat-o şi pe Crina, însă ea le-a răspuns că nu-l văzuse. 

A doua zi, negăsind copilul, Moneta şi soţul ei l-au anunțat pe administratorul fermei, iar acesta a dat ordin ca bazinul să fie golit. Aflând ce urmează şi ştiind că cel mic va fi descoperit în curând, Crina şi-a luat bagajele şi a plecat pe furiş din fermă. 

Cum au ajutat ziarele la redeschiderea dosarului fetiței înecate în fântână

După găsirea copilului pe fundul bazinului, s-a crezut din nou că a fost doar un accident, că el căzuse singur înăuntru. Numai că legistul sosit la fața locului, descoperind urme de violență pe trupul celui mic, n-a exclus de data aceasta varianta unei agresiuni. Polițiştii au început să-i audieze pe oamenii din fermă, iar ei şi-au amintit de conflictul dintre mama băiețelului şi Crina Geantă, pe care o văzuseră fugind prin vie, în acea dimineață. 

Tânăra a fost dată imediat în urmărire şi a fost găsită la o fermă din satul vecin. Ea a recunoscut comiterea crimei, iar atunci când a fost întrebată de ce a ucis copilul, a explicat: „nu ştiu ce avusei în cap, vrusei s-o las pe maică-sa cu mâna la inimă”.

Procurorul a dispus internarea Crinei Geantă, pentru a se stabili dacă ea era în toate mințile și avea discernământ. A fost dusă la Spitalul Judeţean din Drobeta-Turnu Severin şi-a rămas acolo, fără pază. Iar în seara zilei de 20 iunie 1996, ea a furat halatul altei paciente şi a reuşit să fugă din spital. Dată din nou în urmărire, a fost prinsă de poliţie o săptămână mai târziu.

Ziarele de la acea vreme, mai ales cele locale, au scris despre crima de la Corcova, iar ştirile în care era pomenită Crina Geantă au ajuns şi la rudele Isaurei, fetița care fusese găsită moartă în fântână, cu trei luni în urmă. Bunicul Isaurei a făcut imediat legătura între cele două cazuri şi a mers la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, cerând redeschiderea anchetei. 

Crina Geantă n-a recunoscut niciodată că a ucis-o pe fetița iubitului ei, dar vecina care o văzuse lângă acea fântână şi-a învins teama şi a dat declarația ce avea să întregească puzzle-ul acuzării. Căci, pe lângă mărturia femeii, şi în acest caz existau martori că Ionel T. fusese amenințat de Crina, după ce se certase cu ea. 

Tânăra a fost trimisă în judecată pentru cele două omoruri, în două dosare separate. Expertiza medico-legală psihiatrică stabilise că, deşi ea suferea de „tulburare de personalitate instabil-impulsivă pe fond microsechelar”, avea discernământul păstrat şi capacitatea psihică de apreciere critică a faptelor de care era învinuită.

20 de ani de închisoare pentru doi copii omorâți i s-au părut prea mult ucigaşei

În decembrie 1997, Tribunalul Mehedinţi a condamnat-o pe Crina Geantă la 15 ani de închisoare pentru uciderea lui Bogdan P. Curtea de Apel Craiova a menținut sentința, iar ea a rămas definitivă în iunie 1999, prin decizia ÎCCJ. 

Pentru uciderea Isaurei T., în septembrie 1998, Tribunalul Dolj a decis că inculpata trebuie să execute 20 de ani de închisoare. Iar Curtea de Apel Craiova a menținut pedeapsa, un an mai târziu. Presa locală scria că, „în faţa completului de judecată, criminala a apărut rujată şi cu o fundă roşie în păr, stârnind ilaritate”. 

În 2000, cele două pedepse i-au fost contopite, potrivit Codului Penal de atunci, iar Crina Geantă a rămas doar cu condamnarea cea mai mare, de 20 de ani de închisoare. 

Ea şi-a executat integral pedeapsa, dar asta n-a ajutat-o să conştientizeze gravitatea faptelor comise. De-a lungul timpului petrecut în închisoare, a invocat că e bolnavă şi a făcut mai multe cereri de întrerupere a executării pedepsei, pe care apoi şi le-a retras. 

Pe urmă, a solicitat revizuirea sentinței de condamnare. „Nu sunt mulțumită de cuantumul prea mare al pedepsei”, mărturisea femeia aflată în spatele gratiilor pentru uciderea a doi copii. Spunea că „martorii audiaţi în dosar au dat declaraţii mincinoase” şi reclama că nu a beneficiat de reducerea cu o treime a pedepsei, cum prevedea noul Codul Penal, deşi îşi recunoscuse vinovăția în cazul uciderii lui Bogdan P..

Cadavrele celor trei bebeluşi, ascunse în podul blocului, printre haine și în saci

Lina Crăciun, a doua criminală în serie despre care vom vorbi astăzi, şi-a ucis propriii copii. Ea a fost descoperită întâmplător, la un deceniu de la data probabilă a comiterii primului omor. Crimele în serie s-au petrecut într-un bloc cu două etaje de la marginea drumului județean ce taie în două comuna Bistrița Bârgăului din județul Bistrița-Năsăud.

În după-amiaza zilei de 9 martie 2017, o femeie care locuia în acel bloc şi-a luat băiatul şi a urcat în pod. Spațiul era folosit de toți locatarii de la acea scară, pentru depozitarea lucrurilor vechi sau nefolositoare, dar şi pentru întinderea rufelor la uscat. În ultima vreme, în pod se simțea un miros ciudat şi, crezând că o fi ceva care mucegăise, femeia a început să facă curat, ajutată fiind de fiul ei de 12 ani. 

La un moment dat, sub o grindă, ea a zărit un morman de haine, lângă un sac de rafie, şi-a tras de ele, ca să le scoată de acolo. Şi-n timp ce se opintea, dintr-o geacă s-a rostogolit un corp mic şi inert. Femeia a crezut că e vreun animal mort şi, pentru că-n pod era semiîntuneric, şi-a trimis fiul să cheme repede o vecină.

Aceasta a venit cu o lanternă şi-atunci au descoperit, cu stupoare, că acel corp mic, ieşit dintre haine, era cadavrul mumificat al unui nou-născut. Femeile au tras de sub grindă şi sacul de rafie şi, desfăcându-l, au găsit înăuntru, învelit tot în haine, trupul altui bebeluş. Speriate, femeile au anunțat imediat poliția.

Criminaliştii ajunşi la Bistrița Bârgăului au început cercetarea la fața locului. A doua zi, pe 10 martie 2017, s-a trecut la verificarea amănunţită a podului, iar în interiorul altui sac, din iută maro, a fost găsit cadavrul celui de-al treilea bebeluş. El era învelit într-o geacă albă.

Cum s-a descoperit că Lina Crăciun era mama copiilor găsiți morți

Cine ar fi putut să-i omoare pe cei trei copii şi când au fost ei ucişi? Polițiştii i-au audiat pe locatarii din bloc, care au declarat că uşa podului n-avea încuietoare şi că oricine ar fi putut intra acolo. Dar, au adăugat martorii, ei n-au văzut pe scară sau în pod vreo persoană necunoscută care să le atragă atenţia. Şi nici nu ştiau ca vreo femeie din bloc să fi fost însărcinată şi să fi născut, fără ca mai apoi să fi fost văzută cu bebeluşul în brațe.

Dar dacă era vreo femeie despre care nu puteai să-ți dai lesne seama că ar fi însărcinată? Una care purta mereu haine largi sau care era supraponderală? Lina Crăciun, de 41 de ani, se încadra în a doua categorie, iar ea a intrat imediat în vizorul anchetatorilor, împinsă fiind şi de aventurile ei amoroase, ce deveniseră notorii. 

Părinţii Linei locuiau în acel bloc. Şi ea trăise acolo, până la 20 de ani, când a născut un copil, s-a măritat şi s-a mutat în altă parte. Tatăl Linei le-a mărturisit anchetatorilor că el nici măcar n-a bănuit atunci că fiica lui e gravidă. Iar fratele Linei şi-a amintit că a dus-o la spital şi a internat-o, convins fiind că are probleme la rinichi, după cum susţinea ea. Și abia a doua zi a aflat că sora lui născuse un băiat.

Era Lina Crăciun mama celor trei copii descoperiți morți în podul blocului? Singurul răspuns cert putea fi dat doar de expertiza genetică. Dar Lina era plecată la muncă în Germania, împreună cu al doilea soţ al ei. Şi, pentru că ancheta nu putea fi pusă în stand-by, aşteptându-se întoarcerea femeii, s-a decis prelevarea de probe biologice de la fiul ei, care acum avea 21 de ani. 

ADN-ul lui a fost comparat cu cel recoltat din ţesuturile osoase prelevate de la cadavrele nou-născuților, pentru a se vedea dacă există vreo legătură de rudenie între ei, căci „mater semper certa est” („mama este întotdeauna certă”), spune un dicton latin. Iar expertiza genetică a stabilit că era o probabilitate foarte mare ca acei patru să fie frați vitregi.

După ce Lina Crăciun s-a întors în România şi ADN-ul ei a fost comparat cu cel al bebeluşilor din pod, concluzionându-se că ipoteza că ea ar fi mama lor biologică este de sute de mii de ori mai probabilă decât ipoteza conform căreia ar fi persoane neînrudite.

La CFL-ul din podul blocului, criminaliştii descoperiseră, în preajma celor trei cadavre, și câteva probe extrem de importante: două maiouri, un body de bebeluş, dar şi o pereche de chiloți de damă. Pe aceste obiecte erau urme de sânge uman şi celule epiteliale, adică urme de contact lăsate de pielea umană, iar expertiza genetică a stabilit, fără niciun dubiu, că toate aceste urme aveau ADN-ul Linei Crăciun.

INML: Cei trei bebeluşi s-au născut vii şi au fost ucişi în perioada 2007-2014 

Pentru că nu aveau niciun nume, bebeluşii au fost denumiți în anchetă după ordinea găsirii lor în pod: 

● „Nou-născut 1” era o fetiță, iar legiştii de la INML au stabilit, în urma expertizei antropologice, că decesul ei survenise, cel mai probabil, cu 5-8 ani anterior descoperirii cadavrului. Cu alte cuvinte, crima fusese comisă în intervalul 2009-2012;

● „Nou-născut 2” era un băiețel, iar decesul lui survenise, cel mai probabil, cu 3-5 ani anterior descoperirii cadavrului, ceea ce înseamnă că fusese ucis în intervalul 2012-2014; 

● „Nou-născut 3” era tot băiețel, iar decesul lui survenise, cel mai probabil, cu 6-10 ani anterior descoperirii, deci crima fusese comisă în intervalul 2007-2011.

În urma examinării medicale a celor trei cadavre, legiştii de la SML Bistrița-Năsăud au stabilit că acei copii fuseseră, cel mai probabil, născuți la termen, „fără să prezinte modificări patologice (boli osoase) sau lezionale (traumatice) care ar fi putut determina decesul”, înainte sau după naştere. 

Având în vedere starea avansată de descompunere (scheletizare şi mumificare) a celor trei cadavre, legiştii n-au putut stabili felul şi cauza morţii. Într-un supliment la rapoartele de expertiză, INML a precizat că toţi cei trei nou-născuţi erau viabili, adică apți să trăiască, însă „gradul avansat de distrucţie cadaverică nu a permis formularea de concluzii asupra diagnosticului de viaţă extrauterină sau a duratei acesteia”.

În pofida evidenţelor, adică a rezultatelor expertizelor genetice ce-i fuseseră aduse la cunoştinţă încă de la prima sa audiere, Lina Crăciun a negat constant că ea este mama bebeluşilor găsiți morți. Ca să afle cine ar putea fi tatăl acelor copii, anchetatorii au reconstituit, pas cu pas, trecutul amoros şi mult prea tumultuos al Linei Crăciun.  

Stabilirea paternităţii copiilor ucişi, o nouă probă în acuzarea criminalei în serie

În 1996, după ce a adus pe lume un băiețel, Lina s-a măritat cu tatăl acelui copil, dar mariajul lor n-a durat decât doi ani. După divorţ, tânăra a început o relație cu prietenul tatălui ei, Vasile C., de 54 de ani. Acesta era căsătorit şi avea copii. Cei doi au încercat să ascundă relaţia, însă oamenii din comună au aflat şi au început să bârfească. În anchetă, Lina a declarat că mamei ei, care auzise zvonurile, i-a spus adevărul, însă cu tatăl ei n-a avut niciodată vreo discuţie pe acest subiect. 

Prima oară când a rămas însărcinată cu Vasile C., ea a decis să facă întrerupere de sarcină, ştiind că n-avea niciun viitor cu acel bărbat. Dar relația lor a continuat și, când a rămas din nou gravidă, a ales să păstreze copilul. Iar în august 2003, a adus pe lume o fetiță, la Spitalul Județean din Bistrița. Vasile C. nu şi-a asumat paternitatea, dar a plătit un soi de pensie alimentară. 

Din acel moment, a susținut Lina Crăciun în anchetă, ea a încetat să mai fie amanta lui Vasile C. Numai că bărbatul își amintea altceva. El a precizat şi în anchetă, dar şi la proces, că a continuat să întreţină relaţii sexuale cu Lina şi după naşterea fiicei lor, „cel mai probabil până prin 2011”. Şi-n tot acest timp, mărturisea el, n-a observat dacă ea a mai rămas gravidă, pentru că „era tot timpul mai grăsuţă”.

În ianuarie 2012, Lina l-a dat în judecată pe Vasile C., pentru stabilirea paternităţii fiicei sale, iar în cererea depusă la instanță ea preciza, negru pe alb, că avusese cu el o relaţie „care a durat mai bine de zece ani”, ceea ce confirmă spusele bărbatului.

În paralel cu această relaţie (aproape) secretă, Lina se mai întâlnea şi cu un alt bărbat, uneori în apartamentul moştenit de ea de la o bătrână de care avusese grijă, apartament situat chiar lângă blocul unde au fost găsite cadavrele bebeluşilor. Dar întâlnirile lor erau sporadice, iar în anul 2012, cei doi s-au şi despărțit. Iar de atunci, Lina a început o nouă relaţie, cu un bărbat cu care avea să se și mărite, patru ani mai târziu. 

Pentru stabilirea paternității bebeluşilor găsiți în pod, au fost prelevate probe biologice de la toţi cei trei bărbați care trecuseră prin viața Linei între 2007 și 2014, perioadă în care legiştii au apreciat că puteau fi comise crimele. Iar expertiza genetică a stabilit, fără niciun dubiu, că tatăl biologic al celor trei copii ucişi era Vasile C.

La ce întrebări a picat testul poligraf Lina, imediat după ce poliția a reținut-o

Expertiza genetică stabilise că Lina era mama celor trei bebeluşi, dar şi că tatăl lor era bărbatul cu care ea avusese o lungă aventură amoroasă. Potrivit legiştilor, copiii veniseră pe lume fără vreo problemă medicală care să le pună viaţa în pericol. În plus, mai subliniază anchetatorii, „în cazul sarcinilor cu primii doi copii pe care i-a născut la spital, pe cale naturală”, Lina Crăciun „nu a mers la un medic ginecolog, nu şi-a urmărit sarcinile din punct de vedere medical şi nu a efectuat analize/consultaţii de specialitate, dar cu toate acestea a născut doi copii perfect sănătoşi, fără a avea complicaţii la naştere”.

Concluzia anchetei a fost că, după ce a rămas gravidă cu Vasile C. de trei ori la rând, Lina Crăciun şi-a ascuns sarcinile, a născut singură, apoi i-a ucis pe cei trei bebeluşi, prin sufocare, și le-a ascuns cadavrele în podul blocului în care locuiau părinții ei.

Femeia a fost reținută pe 20 aprilie 2017 şi în aceeaşi zi a fost dusă la detectorul de minciuni, pe care l-a picat la întrebările relevante cauzei:

● Cei trei copii găsiţi morţi în podul blocului nr. XXX din Bistrița Bârgăului au fost născuţi de dumneata? (Răspuns: NU)

● Eşti implicată în vreun fel de moartea celor trei copii găsiţi în podul blocului nr. XXX din Bistrița Bârgăului? (Răspuns: NU)

● Ştii cine a dus în podul blocului nr. XXX cei trei copii găsiţi morţi? (Răspuns: NU)

● Ai minţit în declaraţiile tale cu privire la fapta pentru care eşti testată la poligraf? (Răspuns: NU)

Arestată preventiv, Lina Crăciun a refuzat ulterior o altă testare la poligraf şi a continuat să nege vehement nu doar că şi-a ucis copiii, ci şi că este mama acestora.

Verdictul psihiatrilor: are discernământ, un intelect redus şi agresivitate în relaţionare

În toamna lui 2016, cu câteva luni înainte ca faptele ei să fie descoperite, Lina s-a căsătorit. Apoi, la scurt timp, ea a devenit mamă. Oficial, pentru a treia oară. A născut în Germania, unde era plecată la muncă, împreună cu soțul ei. Pe 9 martie 2017, în ziua în care erau găsite cadavrele bebeluşilor în podul blocului, Lina posta pe facebook poze cu fetița ei de două luni, mărturisind: „Sunt obosită”. 

Termenul „neonaticid” a fost inventat de psihologul american Robert J. Resnick, pentru a descrie omuciderea unui sugar în primele 24 de ore de viață. Într-un studiu publicat cu o jumătate de secol în urmă, Resnick spunea că motivele care stau la baza comiterii unui neonaticid includ paternitatea extraconjugală, violul și considerarea copilului ca fiind un obstacol în calea ambițiilor părintești. Există două grupuri de femei care-şi ucid copiii ilegitimi: (a) cele care sunt tinere, imature și pasive în relațiile sexuale (adesea neagă sarcina și rareori premeditează crima) și (b) cele care au impulsuri instinctuale puternice și puține restricții etice (tind să fie mai în vârstă, mai insensibile și adesea promiscue). Mamele care comit neonaticid sunt mai rar psihotice decât mamele care își ucid copii mai mari. 

Și în cazul Linei Crăciun, expertiza medico-legală psihiatrică a stabilit că ea nu prezenta tulburări psihice clinic manifeste, având „capacitatea psihică de apreciere critică a consecinţelor şi conţinutului faptelor sale” şi „discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetată”. Potrivit aceleiaşi expertize, nivelul intelectului ei este unul mediu inferior (IQ – 82). 

Examenul personalității a relevat „flux şi reflux în viaţa afectelor şi sentimentelor, înclinaţie către furtună de mişcări; eu narcisic, care formează idealuri obiectuale; pasivitate în relaţii; legătură infidelă cu mediul, bazată pe principiul realităţii; contact dispersat şi nefericit cu lumea, căutare de noi obiecte, fără a se putea bucura de ele; tendinţe la imaturitate şi instabilitate psiho-emoţională, agresivitate în relaţionare; tendinţă de separare eu-lume”.

Experții au mai identificat la Lina Crăciun un comportament de tip dependent (simțea nevoia să primească sfaturi, avea dificultăţi în exprimarea acordului/dezacordului şi nu-i plăcea să stea singură), dar şi „valori nivel prag pentru tulburarea de personalitate de tip pasiv-agresiv”.

Lina Crăciun a fost supusă şi unei analize comportamentale, iar în urma interviului psihologic s-a stabilit că ea prezintă „asocieri de trăsături care cuprind teatralismul, indiferenţa afectivă, absenţa regretelor, denaturarea adevărului şi echipament intelectual modest. Pe un fond dispoziţional tulburat afectiv, istoricul de viaţă va eşua în construcţia sentimentelor materne şi va accentua în prim-planul personalităţii disoluţia structurii moral caracteriale.”

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

25 de ani de închisoare şi „perspective reduse de reintegrare în societate”

Dosarul în care era cercetată uciderea bebeluşilor a fost preluat de Parchetul General, care a finalizat rechizitoriul în octombrie 2017. Lina Crăciun a fost trimisă în judecată pentru trei infracţiuni de omor.

La Tribunalul Bistrița, în ultimul său cuvânt, inculpata a cerut să fie achitată. „Nu sunt adevărate acuzaţiile care mi se aduc. Nu sunt vinovată”, repeta ea, în sala de judecată. 

În martie 2019, tribunalul a condamnat-o la 25 de ani de închisoare. În motivarea deciziei, judecătorul subliniază că la dosar există probe certe, iar ele „nu au fost combătute în niciun mod de către inculpată, aceasta doar negând în mod constant că a fost însărcinată şi a născut cei trei copii”. Dar „în situaţia în care probele administrate împotriva acuzatului ar impune o explicaţie din partea acestuia, pe care ar fi în măsură să o dea, absenţa unei atare explicaţii poate conduce la concluzia că nu există nicio explicaţie şi că acuzatul este vinovat”, a precizat instanţa, invocând raţionamentul CEDO în cauza Murray c. Marii Britanii. 

Modalitatea atroce de comitere a faptelor, persistenţa infracţională a inculpatei vădesc că aceasta nu apreciază valoarea unei vieţi omeneşti, astfel că, în opinia instanţei de fond, are perspective reduse de reintegrare în societate. – Motivarea SP 26/F/2019 a Tribunalului Bistrița-Năsăud

Lina Crăciun a atacat decizia de condamnare, susţinându-şi în continuare nevinovăția. La Curtea de Apel Cluj, avocatul ei a precizat că nu există probe certe că cei trei bebeluşi s-au născut vii, deci nu se poate vorbi despre infracțiunea de omor. În plus, „este ilogic să păstrezi în podul blocului în care locuiesc și părinții cele 3 cadavre ale nou-născuților, timp de 9 ani, în loc să le arunci în râul Bistriţa, care trece la 20 de metri de bloc”, explica avocatul. 

Dar expertiza psihiatrică şi raportul de analiză comportamentală au explicat lipsa de logică din deciziile Linei Crăciun. În plus, după cum preciza Curtea de Apel Cluj, aprecierea că bebeluşii se născuseră vii „se bazează în mod pertinent şi logic pe concluziile suplimentelor la rapoartele de expertiză în care s-a stabilit că, din punct de vedere al indicilor antropometrici care atestă maturarea fetală, nou-născuţii erau viabili, pe declaraţia inculpatei care, pe lângă faptul că a negat că a fost însărcinată şi a născut cei trei copii, nu a oferit vreo explicaţie cu privire la faptul că pe obiectele de îmbrăcăminte în care au fost învelite cadavrele au fost găsite celule epiteliale şi sânge aparţinând acesteia”, 

Iar „probele administrate în cauză fac dovada certă că inculpata este autoarea faptelor, pe care le-a săvârşit cu intenţie”, au mai adăugat judecătorii de la Curtea de Apel Cluj care, în mai 2019, au menținut decizia de condamnare la 25 de ani de închisoare. 

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro