Fenomenul Kendama. Ce spun specialiștii despre impactul acestui joc asupra copiilor: Dezvoltă, printre multe altele, toleranța la frustrare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Kendama, jucăria din lemn cu bilă prinsă în sfoară, a fost un adevărat fenomen la noi în țară în anul 2017. Atunci, copii, adolescenți și chiar adulți se întreceau în trucuri și competiții, iar kendama era nelipsită din parcuri, școli și magazine.
Cuprins:
După câțiva ani în care a dispărut din atenția publicului, kendama a revenit în forță. Tot mai mulți tineri o redescoperă, iar valul de popularitate din trecut pare să se repete, aducând din nou în prim-plan distracția acestui joc de îndemânare.
Cozi interminabile pentru a cumpăra cele mai în vogă modele Sweets și Krom Pop
Stocurile din magazine și de pe site-uri se vând foarte repede, iar majoritatea copiilor spun că au descoperit kendama urmărind youtuberi cunoscuți din România. Pe lângă faptul că este distractivă, specialiștii susțin că acest joc ajută la dezvoltarea abilităților motorii, la controlul emoțiilor și la crearea de noi prietenii între copii.
Pe site-ul Juggler.ro, mai multe modele de kendama apar în prezent ca fiind indisponibile, iar o bună parte dintre acestea sunt din gama Krom POP (atât varianta rubber, cât și sticky), semn că cererea este foarte mare și stocurile se epuizează rapid. În plus, pe magazinul online H2O Shop, descrierea produselor Krom POP include mențiunea că acestea reprezintă „una dintre cel mai bine vândute kendame la nivel global”, confirmând nu doar succesul lor internațional, ci și motivele pentru care sunt atât de căutate și pe piața din România.
Ce îi atrage pe copii la kendama
„Îmi place kendama pentru că este distractivă, nu te plictisești și te ajută la creier”, spune Petru, în vârstă de 10 ani. El povestește că se bucură cel mai mult atunci când se joacă împreună cu prietenii, mai ales că „la noi nu există competiții”. Petru a aflat despre kendama de la fratele său mai mare și a început să învețe trucuri după ce a văzut videoclipuri pe YouTube pe canalul lui Xremus.
La fel de distractivă i se pare și lui Luca, un băiat de 13 ani. „Îmi place mult să fac scheme și să dau spike”. El povestește că a descoperit kendama urmărindu-l pe Bisoi pe YouTube și menționează că „nu avem voie cu ele la școală, ne-au interzis”.
Petru și Luca nu se cunosc, însă stăteau unul lângă celălalt și se jucau cu kendamele, ambii făcând scheme care mai de care mai spectaculoase.
Dacă cei doi au aflat despre acest joc din online, Tudor, elev în clasa a III-a, spune că a văzut kendama pentru prima dată în fața blocului la prietenul său Matei. E fascinat de tot ceea ce înseamnă jocul, cunoaște toate modele și are în plan să își cumpere una nouă.
Cele mai cunoscute trucuri
Printre cele mai cunoscute trucuri cu kendama se numără Big cup, unde trebuie să prinzi bila în cupa mare, Small cup în cupa mică, iar Base cup în cupa de la bază. La Spike, bila trebuie așezată direct pe vârful mânerului. Airplane se face ținând bila, aruncând mânerul și prindându-l cu vârful în gaura bilei. Pentru cei mai îndrăzneți există și Jumping stick, unde mânerul este aruncat și prins într-o mișcare rapidă.
Elena Petrescu, psiholog: „Kendama stimulează atenția focalizată și totodată atenția distributivă”
Deși la prima vedere pare doar o jucărie de lemn cu bilă, kendama ascunde beneficii surprinzătoare pentru copii. Dincolo de distracția pe care o oferă, acest joc le stimulează atenția, coordonarea, răbdarea și capacitatea de a gestiona emoțiile. Pentru a înțelege mai bine ce se află în spatele fenomenului și cum îi poate ajuta pe cei mici în dezvoltarea lor, Elena Petrescu, licențiată în psihologie, cu experiență în lucrul cu copii cu tulburări din spectrul autist, a explicat pentru Libertatea pas cu pas impactul kendamei asupra gândirii, emoțiilor și relațiilor sociale ale copiilor.
Libertatea: Ce îi atrage pe copii la jocul cu kendama? Este vorba mai mult de provocare, de socializare sau de altceva?
Elena Petrescu: Jocul cu kendama atrage prin motivația intrinsecă, adică plăcerea de a reuși ceva prin propriul efort. În plus, jocul are o componentă socială, copiii își arată abilitățile și învață unii de la alții. Copilul simte imediat recompensa atunci când finalizează un trick și primește validare socială dacă arată reușita colegilor/prietenilor. De asemenea, jocul oferă un sentiment de apartenență, pentru că mulți copii îl practică împreună și creează o comunitate în jurul lui.
- Ce abilități cognitive sunt stimulate prin acest joc?
- Din punct de vedere cognitiv, kendama stimulează atenția focalizată și totodată atenția distributivă, întrucât copilul trebuie să urmărească simultan mișcarea mingii și ajustarea mâinii în realizarea trickului. De asemenea, exersează și memoria de lucru, care este antrenată prin reținerea secvențelor motrice, iar capacitatea de concentrare este consolidată prin necesitatea de a menține focusul pe sarcină până la reușită.
- În ce mod kendama poate contribui la dezvoltarea emoțională a copiilor?
- Jocul este o oportunitate de a dezvolta toleranța la frustrare. Copilul învață că eșecul este normal și că progresul implică numeroase încercări, prin repetare poate ajunge la un rezultat pozitiv. Prin repetiție și depășirea obstacolelor, se consolidează perseverența, o trăsătură asociată cu reziliența emoțională. În plus, prin faptul că are nevoie de timp și răbdare pentru a progresa, kendama sprijină dezvoltarea autoreglării emoționale.
- Poate fi kendama un exercițiu bun pentru gestionarea emoțiilor, de exemplu, pentru a învăța să facă față eșecului?
- Kendama poate fi un exercițiu util pentru învățarea gestionării emoțiilor. Copilul învață să accepte eșecul ca parte a procesului și să își regleze reacțiile. Această experiență poate avea efecte pozitive și în alte contexte, de exemplu la școală, unde reușita nu apare imediat. Practic, se construiește o strategie de coping adaptativă, repetiția și confruntarea cu nereușita ajută copilul să înțeleagă că eșecul este parte integrantă a procesului de învățare, și nu o dovadă de incapacitate. Astfel, copilul internalizează o atitudine mai flexibilă față de greșeli și dezvoltă toleranța la eșec.
- Ajută kendama la socializarea copiilor sau poate crea și situații de excludere/competitivitate excesivă?
- Kendama poate facilita relațiile sociale, prin împărtășirea experiențelor și schimbul de cunoștințe. Totuși, există și riscul apariției unor situații de excludere sau a unei competitivități excesive. Este important ca adulții să încurajeze colaborarea și sprijinul reciproc, nu doar comparația performanțelor.
- Cum contribuie kendama la dezvoltarea motricității fine?
- Din perspectiva dezvoltării motorii, kendama antrenează coordonarea vizuo-motorie, pe scurt, dezvoltă coordonarea ochi-mână și precizia mișcărilor. Ajustarea vitezei, forței și direcției este o formă de control motor fin, copilul dezvoltă motricitatea fină, cu transfer pozitiv în activități precum scrisul, desenul sau sporturile care presupun precizie.
- Poate fi kendama recomandată ca exercițiu pentru copiii cu dificultăți de coordonare sau întârzieri în dezvoltarea motorie?
- Pentru copiii cu dificultăți de coordonare, kendama poate fi un exercițiu util, deoarece are caracter ludic, totuși, intervenția trebuie individualizată, cu ajustarea gradului de dificultate la nivelul copilului și cu accent pe proces, nu pe performanță. Succesul contribuie la construirea stimei de sine și la dezvoltarea motivației de a exersa. Este important să se înceapă cu obiective mici, adaptate nivelului copilului, și să fie valorizat progresul, nu doar rezultatul final.
O scurtă istorie a jocului
Conform Historia.ro, kendama este o jucărie japoneză din lemn, formată dintr-un mâner (ken) și o bilă (tama) legată cu sfoară. A apărut pentru prima dată în Japonia, în 1777, în perioada Edo, când era jucată mai ales de adulți. În perioada celui de Al Doilea Război Mondial, jocul a fost uitat, dar a fost redescoperit în anii '60, iar în 1975 s-a creat Asociația Japoneză de Kendama, care a stabilit reguli și a început să organizeze concursuri. De atunci, jocul s-a răspândit în toată lumea, ajungând să fie cunoscut și practicat pe mai multe continente.
Potrivit aceluiași site, jocuri asemănătoare cu kendama au existat și în alte părți ale lumii. În Franța era cunoscut sub numele de bilboquet, o jucărie cu un mâner și o singură cupă în care trebuia prinsă bila. Britanicii aveau varianta cup-and-ball, bazată pe același principiu, iar în spațiul germanic se juca Kugelfang, un joc aproape identic.
Foto ilustrativ: Shutterstock
