Ferma unde au murit 214 animale ieșea bine la controale. Șefa Poliției Animalelor Cluj era căsătorită cu managerul țarcului

Animalele au murit pentru că au fost lăsate fără mâncare și apă, pentru că angajații neplătiți cu lunile și-au abandonat misiunea, iar spațiul bizonilor americani a fost aglomerat în timp prin aducerea de cerbi, căprioare, bivoli, cerbi lopătari și mufloni.

Controale care n-au descoperit nimic

Controalele Poliției Animalelor n-au descoperit nimic, la fel ca restul instituțiilor implicate sau specialiștilor din DSVSA, gestionarii fondului forestier pădurari, șefi de district, șeful de ocol silvic, ingineri), Direcția Silvică, APIA și inginerul agricol Aurel Pop de la Primăria Panticeu (unde se află o altă parte din fermă). Lucru confirmat de prefectul Forna la conferința de presă declanșată de articolele de presă, care au pornit de la Cluj Manifest și Libertatea.

„Au fost descoperite 214 cadavre de animale poziționate pe terenul fermei Recea Cristur: 74 de bizoni, 98 de cerbi și căprioare și 42 de bivoli, aflate în diferite stadii de descompunere, plus resturi de animale moarte”, a mai spus prefectul Clujului, care a promis că va trage vinovații la răspundere, cu toate că n-au putut fi găsiți până acum. Numărul de victime a fost completat de un cerb aflat în agonie, pe care veterinarul ajuns în control a încercat să-l salveze cu o perfuzie.

„Sunt 400 de cadavre, nu 200”

Într-un nou videoclip, jurnalistul Ionuț Geana, de la Cluj Manifest, afirmă că sunt circa 400 de cadavre, potrivit surselor sale, iar vinovații pot fi identificați destul de repede. „Avram Stelian și Coste Cătălin sunt responsabili. Ei au coordonat operațiunile cetățeanului german Kilger Johann, prin firmele BT BISON RANCH SRL și BT FARMING & AGRICULTURE SRL (n.r. – acționar la BT Wild Ranch). Avram Stelian este considerat mâna dreaptă a neamțului, iar Coste Cătălin s-a ocupat de relația cu APIA. Conform discuțiilor noastre cu angajați ai firmelor cetățeanului german, pentru Avram și Coste a contat mai mult îmbogățirea personală, lăsând ferma de izbeliște. La un moment dat, nici măcar salariile angajaților nu au mai fost plătite, iar utilajele agricole au fost luate de bănci”, a completat ziaristul clujean. 

În ultimii ani, APIA a plătit peste 10 milioane de lei subvenții pentru bizoni, fără să verifice dacă numărul animalelor era corect, de aici și suspiciunea de fraudă.

Polițiștii și bizonii

Ferma de bizoni se dorea cea mai mare din Europa, iar de lansarea ei pe piață s-a ocupat Toma Rus, general de poliție în rezervă, fost secretar MAI și șef BCCO. Acesta a investit 2,5 milioane de euro, bani primiți de la afaceriștii străini Johann Kilger și Rudolf Kamer, implicați într-o puzderie de firme în afacerea de la Recea Cristur. Nostalgic, generalul a dus afacerea în comuna natală, condusă de vărul lui, primarul Alexandru Rus, care ne-a declarat că n-a văzut nimic în neregulă, chiar dacă multe schelete de animale sunt chiar lângă gardul fermei. 

Tot Toma Rus și-a ales un manager cu o susținere importantă: Aurel Moșuț, care era căsătorit cu o polițistă ce avea să devină șefa Poliției Animalelor din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, birou înființat în 2021 (n.r. – pensionată de circa o lună). Libertatea a consultat declarațiile de avere ale Lavinei Moșuț, iar în ultimele trei disponibile se vede că soțul ei era angajat la BT Wild Ranch SRL (2021-2022-2023). Perioadă în care ferma de bizoni n-a fost călcată de polițiști pentru a verifica dacă nu sunt fapte de cruzime, dacă animalele sunt tratate bine ș.a.m.d.

Rolul lui Aurel Moșuț a fost luat de Stelian Avram, iar Toma Rus a dispărut oficial din peisaj. Libertatea a încercat să-i contacteze pe toți cei implicați, dar momentan nu răspunde nimeni la telefoanele lor. Nici investitorii străini, nici angajații români. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.