Un fermier care face agricultură de peste 50 de ani și-a cumpărat o iapă și acum s-a blocat: „Nu mai găsești în toată Dobrogea”

Și-a cumpărat șaretă și iapă pentru drumurile din fermă

Gheorghe Lămureanu este inginer agronom și face agricultură de aproape jumătate de secol. Fermierul din Agigea lucrează, împreună cu familia, aproximativ 1.000 de hectare, într-o zonă în care seceta, costurile mari și regulile agricole europene au făcut ultimii ani tot mai grei pentru agricultori.

Și, deși lucrează într-o fermă modernă, drumurile pietruite și degradate din exploatație l-au făcut să caute o soluție mai simplă pentru deplasările zilnice. Așa a ajuns să își cumpere o șaretă și o iapă, cum se circula altădată prin ferme.

„Mi-am cumpărat o șaretă și o iapă, cum mergeam odinioară, la începuturile profesiei, când eram agronom la CAP”, a povestit fermierul din Agigea, potrivit revistei Ferma.

Numai că soluția simplă s-a blocat rapid. Iapa trebuie potcovită, iar fermierul spune că nu găsește un potcovar în zonă.

„Nu am găsit fierar să potcovească iapa”

Gheorghe Lămureanu spune că a întrebat prin ferme și comune, dar fără rezultat.

„Nu am găsit fierar să potcovească iapa. Am dat sfară prin toate fermele: «Băi, n-aveți vreun fierar, n-aveți potcovar?» Acum am auzit că ar fi unul pe la Pecineaga”, a spus agricultorul.

Iar acum își cumpără singur potcoavele și caielele de la magazine de bricolaj, apoi caută pe cineva care să poată face lucrarea. Până atunci, șareta rămâne nefolosită, iar iapa stă în grajd.

„În loc să mergem înainte, parcă mergem tot mai rău”

Pentru Gheorghe Lămureanu, problema nu este doar una personală. Fermierul spune că dispariția meseriilor vechi se simte tot mai mult în mediul rural. În multe sate nu mai găsești ușor fierari, potcovari, rotari sau oameni care să repare lucruri simple, dar necesare în viața de zi cu zi a unei ferme.

„Nu știu… În loc să mergem înainte, parcă mergem tot mai rău”, a spus Gheorghe Lămureanu.

Familia continuă să privească agricultura ca pe o afacere care trebuie dusă mai departe, dar fermierul spune că succesul nu mai este posibil fără adaptare, irigații și reguli făcute după realitatea din câmp.

Drumurile agricole, altă nemulțumire a fermierului

Fermierul din Agigea reclamă și starea proastă a drumurilor agricole din zonă, mai ales a celor folosite pentru accesul către terenuri.

„Șoseaua Canalului e plină de gropi și crăpături. Eu circul cu tractorul și combina poate o dată pe an și tot fermierii sunt de vină. Nu sunt bani pentru întreținerea șoselelor nici în ruptul capului”, a declarat el.

În sezonul estival, traficul greu și aglomerația fac accesul către terenuri și mai dificil, spun fermierii.

Gheorghe Lămureanu este nemulțumit și de măsurile impuse fermierilor atunci când nu există apă, spunând că, în astfel de condiții, agricultura devine o luptă cu pierderile.

„Dacă nu ne vom schimba, dacă nu ne vom adapta şi dacă nu vom crea condiţii noi faţă de lucrurile pe care le-am învăţat în şcoala generală, în licee, în facultăţi, n-o să avem succes”, spunea Gheorghe Lămureanu într-un interviu pentru Revista Fermierului.

„E o blasfemie să lași pământul nelucrat”

Gheorghe Lămureanu vorbește și despre terenurile agricole rămase nelucrate în zona Agigea. El spune că localitatea are aproximativ 2.000 de hectare de teren arabil, iar peste 100 de hectare ar fi acum nelucrate.

„La Agigea sunt în jur de 2.000 de hectare suprafaţă de teren arabil și eu zic că sunt acum peste 100 de hectare de pământ nelucrate. Suprafața a fost mult mai mare. Să vedem dacă le cultivă cineva sau nu”, a mai declarat fermierul pentru sursa citată.

Explicația, spune el, este sărăcia. Unii proprietari au încercat să își lucreze singuri terenurile, dar nu au mai putut acoperi cheltuielile.

„Dacă ei de 4 ani, de 5 ani obțin venituri mai mici decât cheltuielile, tot pe pierdere, tot pe pierdere, sigur, măcar așa se mulțumesc să ia subvenția și… dă-l încolo de pământ!”, a spus Gheorghe Lămureanu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE