Cum a încercat Florian Coldea să scape de sechestrul pe avere. Fostul general SRI susține că acuzațiile se bazează pe „fragmente de interceptări ambigue”

Presupușii „fondatori ai Statului Paralel”

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe data de 28 ianuarie 2026 contestațiile celor trei și împotriva hotărârii Curții de Apel București prin care li s-a menținut sechestrul pe averi, soluție pronunțată pe data de 9 decembrie 2025.

Judecătorul de cameră preliminară a menținut sechestrul și în ceea ce-l privește pe fostul general Dumitru Dumbravă, între timp decedat, cu motivarea că urmașii acestuia ar putea beneficia de produsul infracțiunii, dacă se va dovedi că, într-adevăr, averea acestuia are o proveniență ilicită.

• Cei doi foști generali, despre care inculpații VIP din România spun că ar fi fost „fondatorii Statului Paralel”, au avut succes în zona de business, întreținut de poveștile de pe „coridoarele justiției” – chestiuni de care Coldea și Dumbravă nu s-au dezis, ci au ales să le capitalizeze.
• În mod paradoxal, afaceriștii cu probleme penale îi căutau și le dădeau bani grei pentru a le fi „optimizate” dosarele penale, tocmai pentru că aceștia auziseră de la inculpați celebri (precum Elena Udrea, Alina Bica sau Marian Vanghelie) că Dumbravă și Coldea „fac jocurile” în instanțe.
• Printre cei care au crezut zvonurile se numără și patronul Sanimed, Cătălin Hideg (denunțător în acest dosar), căruia cei doi i-ar fi pretins, prin intermediari, suma inițială de 700.000 de euro, scăzută ulterior la 600.000 de euro, pentru a-l scăpa de pușcărie.
• În urma denunțului, Cătălin Hideg a scăpat de o condamnare de 4 ani pentru fraudă cu fonduri europene de 3 milioane de euro. Judecătorii au strămutat cauza în care acesta se judeca de la București la Cluj, unde procesul s-a reluat de la zero, cu consecința împlinirii termenului de prescripție.

Criticile aduse rechizitoriului: „Narațiune reformulată greoi și confuz”

Ultimul termen al dosarului în care Coldea, Trăilă și Tocaci se judecă în procedura de cameră preliminară a avut loc pe data de 9 februarie 2026, urmând ca dezbaterile să fie reluate pe data de 9 martie.

Cei trei încearcă să obțină restituirea dosarului la DNA pentru o serie de motive pe care le-au enumerat și atunci când au cerut ridicarea sechestrului:

• „Petenţii au arătat că pentru a dispune oricare dintre măsurile asigurătorii este necesar ca infracţiunile reţinute în sarcină să aibă un minimum de suport probator pe care instanţa de judecată, învestită cu cenzurarea măsurii asigurătorii, să îl analizeze în mod sumar pentru a-şi putea crea convingerea că inculpaţii ar fi comis, într-adevăr, infracţiunea.
• Petenţii au precizat că în ceea ce priveşte infracţiunile de trafic de influenţă (…) a existat o cenzură efectivă asupra cerinţei existenţei de cel puţin indicii temeinice efectuată de judecător la data de 21 noiembrie 2024 cu ocazia examinării măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune faţă de fiecare dintre inculpaţi.
• (…) La momentul procedural respectiv (…), în motivare, judecătorul de drepturi şi libertăţi a validat apărările inculpaţilor privind inexistenţa a cel puţin unor indicii temeinice care să susţină activitatea infracţională reţinută în sarcina fiecăruia.
• (Instanța -n.r.) a arătat, în continuare, că în ceea ce-l priveşte pe inculpatul (Coldea Florian – n.r.) procurorul trebuie să mai administreze probe, dar şi împrejurarea că faţă de inculpatul (Dumbravă Dumitru – n.r.) există doar cuvântul «compromis» care rezultă dintr-un fragment de înregistrare realizată de martorul-denunţător (Hideg Robertino Cătălin – n.r.) cu telefonul său mobil privind discuţia purtată cu martorul-denunţător după pronunţarea soluţiei pe fond în cauza penală în care martorul-denunţător avea calitatea de inculpat, în timp ce cu privire la inculpatul (Trăilă Doru Florel – n.r.) nu face referire la existenţa vreunei probe.
• Petenţii au solicitat să se aibă în vedere că, în perioada (noiembrie 2024 – iunie 2025), timp de aproximativ 7 luni, procurorul a dispus doar efectuarea de percheziţii informatice irelevante, iar, pe data de 26 mai 2025 extinderea urmăririi penale faţă de suspectul (Wang Yan, om de afaceri chinez – n.r.) pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată (…), cu toate că declaraţiile sale au purtat asupra unor elemente irelevante în raport cu infracţiunea premisă de trafic de influenţă care trebuie avută în vedere în mod prioritar.
• Pe de altă parte, petenţii au menţionat că în ordonanţele de extindere a acţiunii penale procurorul nu a făcut altceva decât să reformuleze naraţiunea, la fel de greoi şi confuz şi, cel mai important, fără un suport probator, păstrând aceleaşi declaraţii subiective şi îndoielnice ale martorului-denunţător (Hideg Robertino Cătălin – n.r.) însoţite de aceleaşi fragmente de discuţii telefonice şi ambientale ambigue înregistrate de martorul-denunţător cu telefonul său mobil, exploatate şi interpretate la fel de denaturat de către procuror la care a mai fost adăugate, ca element de noutate, doar câteva mesaje de tip SMS între martorul-denunţător şi coinculpatul (Tocaci Dan Victor – n.r.) care de altfel sunt lipsite de valoare probatorie”, se arată în Încheierea de ședință din data de 9 decembrie 2025.

Avocații interpretează interceptările drept conversații trunchiate

Un capitol aparte este dedicat infracțiunii pe care procurorii o rețineau în sarcina fostului general Dumitru Dumbravă, aceea de exercitare, fără drept, a unei profesii sau activităţi, în formă continuată.

Potrivit procurorilor, Cătălin Hideg a apelat la „serviciile de consultanță” prestate de Coldea și Dumbravă, fiind convins că aceștia îl pot scăpa de dosar.

Dan Tocaci, intermediarul grupării, îl asigura pe Hideg că foștii generali au o atât de vastă influență încât „dacă dau 2-3 direcții cade România pe safety”.

Coldea și Dumbravă lucrau strâns cu avocatul Doru Trăilă, despre care se credea că are influență asupra unor magistrați de la Tribunalul București și de la Curtea de Apel București, cărora le-a fost profesor de drept.

• „Dincolo de caracterul bizar şi îndoielnic al încadrării juridice a unora dintre faptele penale, faţă de fiecare inculpat în parte (…), nu rezultă că inculpatul (Dumbravă Dumitru – n.r.) ar fi prestat servicii de avocatură către martorul-denunţător (…), dar nici faptul că ceilalţi doi coinculpaţi l-ar fi sprijinit în această activitate clandestină desfăşurată de autor în afara formei de organizare legală a avocaturii.
• Petenţii au arătat că fragmentul de înregistrare a discuţiei ambientale purtată de martorul-denunţător (Hideg Robertino Cătălin – n.r.) cu inculpatul (Dumbravă Dumitru – n.r.), înregistrat cu telefonul mobil de către martorul-denunţător şi avut în vedere de procuror, se referă la o conversaţie ulterioară pronunţării soluţiei pe fond în cauza penală în care martorul-denunţător avea calitatea de inculpat, astfel că inculpatul (Dumbravă Dumitru – n.r.) în cadrul unei discuţii libere nu a făcut altceva decât să-şi dea cu părerea asupra cuantumului pedepsei închisorii care i-a fost aplicată martorului-denunţător, în condiţiile în care acesta a fost asistat şi reprezentat juridic pe durata cercetării judecătoreşti a fondului, de apărător ales- inculpatul (Trăilă Doru Florel – n.r.), de profesie avocat. (…)
• De asemenea, nefiind redată în întregime discuţia ambientală, petenţii consideră că există posibilitatea să se fi purtat discuţii inclusiv cu privire la starea de sănătate, iar inculpatul (Dumbravă Dumitru – n.r.) să fi recomandat un tratament medical. (…) O asemenea conversaţie nu presupune faptul că acesta ar fi exercitat, fără drept, inclusiv profesia de medic, şi aşa mai departe cu privire la profesiile care nu pot fi exercitate decât într-un cadru legal”, se mai arată în documentul citat.

Motivarea instanței: Valoarea sechestrului, net inferioară prejudiciului

Pe data de 9 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a respins solicitările inculpaților de ridicare a sechestrului cu următoarea motivare:

• „Contrar susţinerilor apărătorilor inculpaţilor, judecătorul apreciază că valoarea bunurilor supuse sechestrului asigurător nu este disproporţionată, în raport de valorile stabilite de organul de urmărire penală pentru fiecare inculpat şi pentru care s-a solicitat a fi dispusă confiscarea.
• În concret, judecătorul de cameră preliminară constată că măsurile asigurătorii care au fost instituite până la concurenţa sumei de 9.962.596,10 lei în sarcina inculpatului (Trăilă Doru Florel – n.r.), sumei de 9.962.596,10 lei în sarcina inculpatului (Dumbravă Dumitru – n.r.), sumei de 9.372.124,02 lei în sarcina inculpatului (Coldea Florian – n.r.) şi sumei de 438.000 lei în sarcina inculpatului (Tocaci Dan Victor – n.r.) – rezultate, potrivit acuzării, din foloase obținute prin săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, exercitare fără drept a unei profesii/activități și spălare a banilor – privesc întregul circuit financiar identificat în care ar fi fost implicați toți inculpații.
•  Ca atare, potrivit actelor de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară constată că din săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență numiții (Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru Florel – n.r.) ar fi obținut suma de 1.608.864,80 lei, reţinându-se totodată că urmare a săvârșirii de către inculpatul (Dumbravă Dumitru – n.r.), cu sprijinul inculpatului (Coldea Florian – n.r.) a infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau a unei activități, contul (SC Wise Line Consulting SRL – n.r.) a fost creditat cu suma de 7.763.259,22 lei, bani de care au beneficiat inculpații (Coldea Florian și Dumbravă Dumitru – n.r.). (…)
• Concluzionând sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reține că sumele de bani și bunurile până la concurența cărora s-au dispus măsurile asigurătorii (…) nu sunt nici măcar apropiate de valoarea totală estimată a sumelor de care s-a susţinut că aceştia au beneficiat prin activitatea infracțională, valoarea totală a bunurilor afectate de măsurile asigurătorii fiind mult inferioară. (…)
• În continuare, referitor la solicitarea apărătorului ales al inculpatului (Dumbravă Dumitru – n.r.) şi al persoanelor interesate, de restrângere a măsurilor asigurătorii doar la cota parte indiviză de 1/2 din bunurile deţinute de inculpat, judecătorul de cameră preliminară constată  preliminar că şi în condiţiile decesului inculpatului (Dumbravă Dumitru – n.r.), măsura asigurătorie poate fi menţinută asupra bunurilor deținute de acesta la momentul dispunerii măsurii, în scopul garantării confiscării speciale sau a altor obligații patrimoniale rezultate din săvârșirea infracțiunilor, chiar în condiţiile în care a intervenit decesul acestuia.
• Pe de altă parte, chiar dacă imobilele deţinute de acesta se aflau în coproprietatea ambilor soţi la data dispunerii măsurii, aceasta nu poate fi limitată anticipat doar la cota indiviză de 1/2, întrucât drepturile coproprietarului supraviețuitor pot fi clarificate ulterior soluţionării prezentei cauze, prin procedurile legale specifice succesiunii.
• În concluzie, solicitarea de restrângere a sechestrului doar la cota indiviză de 1/2  a imobilelor este nefondată, măsura rămânând aplicabilă asupra întregului bun, în limitele legii, chiar și în cazul decesului inculpatului.
• (…) Văzând şi data recentă a instituirii măsurii asigurătorii, judecătorul de cameră preliminară constată că măsura sechestrului (şi ingerinţa generată de aceasta cu privire la exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor indisponibilizate) este şi în prezent necesară şi proporţională scopului acesteia, în conformitate cu dispoziţiilor legale, respectiv  în vederea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale, iar de la momentul la care aceste măsuri au fost instituite, nu au intervenit elemente de noutate care să fundamenteze o soluţie de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite, respectiv menţinute de către procuror.
• Conchizând sub acest aspect, cu privire inclusiv la argumentele tuturor inculpaților în sensul că din analiza materialului probator rezultă că nu există probe că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, judecătorul de cameră preliminară reamintește că în contextul factual al cauzei, cercetarea judecătorească nu a fost desfăşurată şi nu au fost administrate probe care să argumenteze schimbarea sau încetarea temeiurilor inițiale, avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii”, notează judecătorul de cameră preliminară.

Șapte nume de judecători în rechizitoriul grupării Coldea

Pe data de 3 iulie 2025, Florian Coldea a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, constituire de grup infracţional organizat și spălarea banilor.

Alături de fostul prim-adjunct al şefului SRI, procurorii anticorupție i-au mai deferit justiției și pe fostul general SRI Dumitru Dumbravă, pe avocatul Doru Trăilă și pe omul de afaceri Dan Tocaci.

Alte două cauze au fost disjunse din dosarul Coldea-Dumbravă:

• „Prin ordonanța nr. 52/1/P/2024 din data de 15.05.2024 s-a dispus extinderea urmăririi penale «in rem» sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență și cumpărare de influență, fapte în legătură cu firmele controlate de către numiții Adamescu Bogdan Alexander și Tufan Emil Mihai.
• Din actele de urmărire penală rezultă că societățile controlate de aceștia au plătit sume semnificative de bani către SCP Doru Trăilă și Asociații și SC Wise Line Consulting SRL, iar pentru a crea o aparență de legalitate au încheiat contracte de consultanță.
• La data de 04.09.2024, sub nr. 12l/l/P/2024, a fost înregistrată la Direcția Națională Anticorupție, plângerea formulată de SC Vlăsia SRL, prin administrator special Săvulescu Aurel, împotriva numiților: Trăilă Doru Florel (avocat), Dumbravă Dumitru («fost reprezentant al OTP Bank»), Nițu Petronela lulia și Arjoca Dana (magistrați în cadrul Curții de Apel București), Bleoancă Alexandru, Neagu Daniela și Sandu Carmen (magistrați în cadrul Curții de Apel Galați), Gavrilă Simona Petrina și Moldovan Daniel (magistrați în cadrul Curții de Apel Brașov), precum și a altor persoane a căror implicare ar putea rezulta din cercetări, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, dare de mită, abuz în serviciu, fapte în legătură cu derularea contractului de credit încheiat de SC Vlăsia SRL cu OTP Bank, declararea scadenței anticipate a acestuia, efectuarea procedurilor de executare silită a SC Vlăsia SRL și litigiile dintre societate și instituțiile financiare”, se arată în rechizitoriu.

Practic, administratorul SC Vlăsia SRL susține că există indicii în sensul că avocatul Doru Trăilă și Dumitru Dumbravă și-ar fi exercitat influența asupra conducerii instituțiilor financiare implicate și a funcționarilor bancari, a experților desemnați, precum și asupra magistraților pentru a declara exigibilitatea anticipată a creditului și pentru obține hotărâri favorabile OTP Bank România.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro