FOTO/ Patru arheologi și geografi au pornit într-o super-expediție, din Timișoara în Kârgâzstan. Caută români nomazi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Patru arheologi și geografi au pornit într-o super-expediție, din Timișoara în Kârgâzstan. Românii Andrei Bălărie, Cristian Ardelean și nemții Gesine Radfelder și Ruben Wehrein au pornit spre îndepărtatul Kârgâzstan, în căutarea românilor nomazi. Este prima expediție științifică internațională inițiată de Muzeul Național al Banatului. Scopul este descoperirea românilor în îndepărtata Asie.
Echipa română-germană, alcătuită din arheologi și geografi, a plecat vineri din Timișoara spre îndepărtatul Kârgâzstan, într-o expediție de mii de kilometri. Cei patru au pornit într-o premieră națională pentru România, prima expediție științifică organizată de Muzeul Național al Banatului. Au pornit cu două mașini, pe traseul România - Ucraina - Rusia - Kazahstan - Kârgâzstan, cu destinația platoul Suusamyr.
Ei vor să descopere… răspunsuri, mai exact dacă înainte de Hristos exista într-adevăr o legătură înspre Asia și spațiul mediteranean.
„Vrem să vedem ce putem să clădim și dacă vom avea mijloacele necesare pentru a face cercetarea pe care intenționam s-o facem și a găsi răspunsurile pe care le căutăm. Și anume, dacă la nivelul anului 2000 înainte de Hristos a existat această legătură între Asia și spațiul mediteranean (…) Ruta cunoscută ca «Drumul mătăsii» traversează lanțuri muntoase de peste 5.000 de metri înălțime, ceea ce ar fi reprezentat o problema reală, iar vremea nu ar fi permis oricând traversarea munților”, spune arheologul Andrei Bălărie.
Cei patru spun că sunt curioși să vadă dacă în îndepărtata Asie există comunități de români, așa cum se spune.
„Am aflat că există comunități de români (…) Ne-am gândit să le punem pe harta noastră și să mergem să vorbim cu ei. Din câte am înțeles, în Kazahstan ar fi câteva zeci de mii de români. Mulți nu mai vorbesc limba română. Vrem să ne documentăm mai mult”, mai spune tânărul arheolog.
Expediția este gândită de mult timp, încă de când românii și nemții au săpat împreună la Cornești, județul Timiș, unde a fost descoperită cea mai mare cetate preistorică din Epoca Bronzului găsită de arheologi până în prezent. Datează de acum 3.500 de ani și se întinde pe 1.800 de hectare.
„Au săpat împreună la Cornești, ani de zile. Au dorit să facă această expediție arheologică pentru că au văzut că se înțeleg foarte bine, au văzut că au cu cine să discute. Un obiectiv important va fi o școală arheologică românească acolo, pentru că sunt numai 10 arheologi acreditați în Kârgâzstan, ceea ce lasă loc liber. Au discutat, au schimbat mailuri, îi așteaptă pentru a pregăti studenți în arta arheologiei”, spune Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului.
"Cu femeile se poartă frumos, nu le pun prea multe întrebări"
Aventura va fi una deosebită pentru cei patru arheologi. Doar drumul va fi patru săptămâni, două la dus și două la întors. Ei vor dormi în autoturisme, care au fost modificate să le asigure cazarea celor patru, pentru că legislația din zonă nu permite amplasarea corturilor pe orice spațiu verde. Arheologii români și nemți sunt conștienți că aceasta ar putea fi aventura vieții lor, dar spun că sunt pregătiți să facă față oricărei necunoscute. Gesine Radfelder a mai fost acolo și le-a povestit că s-ar putea să fie probleme cu… băieții.
„Un mare atu este că Gesine a mai fost acolo și este femeie. Cu femeile se poartă frumos, nu le pun prea multe întrebări. În schimb, băieții o să aibă ceva probleme. Se vor face puncte de control din 100 în 100 de kilometri și depinde de acel polițist dacă treci sau nu. Expediția este periculoasă, și nu numai din cauza distanței, ci și a țărilor prin care trebuie să treacă. Mașinile sunt destul de vechi ca să nu rămână fără ele. Ei s-au asigurat, sunt asigurate și echipamentele, sper să nu fie vreo problemă. Sperăm să se întoarcă în două luni”, completează Claudiu Ilaș.
Expediția costă 90.000 de lei, sumă acoperită în întregime de Consiliul Județean Timiș, care are în subordine Muzeul Național al Banatului. Cei patru arheologi au la dispoziție un Nissan Terrano și un Isuzu Trooper, Isuzu fiind donație din partea unui sponsor. În autoturisme au fost puse și mai multe cauciucuri de rezervă și nu au nici prea multe electronice. Drumul înapoi spre casă este diferit: nemții vor traversa Republica Bashkiria, iar românii se vor întoarce prin Georgia, Turcia și Bulgaria.
Citește și: REPORTAJ: Irina Coșescu, prima nevăzătoare care a urcat pe un gheţar din Oceanul Arctic: „Viaţa mi-a arătat că sunt în stare de orice. Cerul este limita!“
