Un strigăt al furiei și „o insurecție fără obiective reale”. Cum a deschis moartea lui Nahel vechile răni nevindecate ale suburbiilor sărace din Franța
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Moartea tânărului de 17 ani din Nanterre demonstrează că puține lucruri s-au schimbat de la revoltele din 2005, declanșate de un incident asemănător, spun comentatorii și localnicii din „banlieues” - suburbiile defavorizate ale Franței, citați de Le Monde, Financial Times și France24.
Cuprins:
Înainte de a scădea în intensitate, duminică noapte, revoltele declanșate în Franța de moartea lui Nahel, tânărul de origine algeriană ucis de un polițist între timp arestat, au atins apogeul vineri, cu un episod în mod special șocant sâmbătă.
În jur de 250 de secții de poliție au fost atacate, potrivit Ministerului de Interne, dar ținte ale protestatarilor au fost și bibliotecile sau primăriile - aparent, orice instituție care avea legătură cu statul. Numeroase mașini au fost incendiate.
Mii de oameni au fost arestați. S-a dovedit că mulți dintre participanți erau tineri și foarte tineri francezi, cu o medie de 17 ani, proveniți din familii care au migrat în Franța din fostele sale colonii.
Sâmbătă noapte, un incident a trimis unde de șoc în țară. Protestatari necunoscuți au încercat să pătrundă în casa primarului suburbiei pariziene L'Haÿ-les-Roses, Vincent Jeanbrun. O mașină s-a izbit de gardul care proteja proprietatea, autoturismul fiind apoi incendiat.
Acasă era doar soția primarului și cei doi copii mici, care au fost atacați cu artificii, când au încercat să fugă. Potrivit informațiilor oficiale, femeia a suferit o fractură la picior, iar un copil ar fi fost, de asemenea, rănit.
Incidentul a bulversat comunitatea din L'Haÿ-les-Roses, o localitate liniștită din sudul capitalei, unii localnici speculând că protestatarii trebuie să fi venit din altă parte, cu informații clare despre locuința primarului.
Franța s-a mai aflat în această situație. În 2005, doi adolescenți, Zyed Benna și Bouna Traoré, au murit în timp ce fugeau de poliție în suburbia pariziană Clichy-sous-Bois, iar incidentul a generat trei săptămâni de proteste explozive.
Nahel, tânărul ucis marți de polițiști la vârsta de 17 ani, nu era încă născut pe atunci.
Dacă în 2005, protestele erau localizate în principal în suburbii, iar confruntările dintre manifestanți și forțele de ordine erau rare, lucrurile s-au schimbat.
De data aceasta, poliția a fost atacată cu artificii, cocktailuri Molotov și chiar arme, numeroși polițiști fiind răniți. Magazinele și centrele comerciale au fost luate cu asalt. Revoltele au străpuns bariera invizibilă dintre suburbiile interioare și orașele prospere.
Le Monde scrie că există informații convingătoare privind implicarea mișcării stângii radicale Black Bloc, majoritar albă, care a încercat să stabilească legături cu tinerii din suburbii în ultimii ani.
În cele din urmă, observă un comentariu publicat de site-ul Politico, aceasta a rămas în mare parte „o insurecție fără obiective, un strigăt de furie și o respingere anarhică a guvernării, distrugere performativă între tineri nemulțumiți din suburbii și orașe din Franța”.
Duminică, bunica lui Nahel a făcut un apel pentru oprirea protestelor. Oamenii care iau parte la aceste proteste violente „îl folosesc pe Nahel ca pretext”, s-a plâns femeia.
„Să nu mai distrugă școlile, să nu mai spargă autobuzele. Mamele sunt cele care iau autobuzele acestea”, a mai spus Nadia, adăugând că se simte „obosită” după evenimentele din ultimele zile, în timp ce fiica ei „nu mai are viață”.
„Otrava discriminării”
Pentru mulți francezi, revoltele din ultimele zile oferă un sentiment de deja vu, moartea lui Nahel și reacțiile extrem de diferite la aceasta subliniind diviziunile profunde din societate, tensiunile dintre tineri și poliție și incapacitatea guvernelor succesive de a îmbunătăți condițiile din suburbiile locuite de imigranți și de urmașii lor, în ciuda a 40 de ani de planuri oficiale în acest sens.
După ce calmul a fost restabilit în urma revoltelor din 2005, președintele de atunci, Jacques Chirac, s-a angajat să lupte împotriva a ceea ce el a numit „otrava discriminării”.
Dar promisiunile lui Chirac nu au fost pe deplin respectate, scrie Financial Times. Un raport din 2017 a constatat că tinerii arabi sau de culoare aveau de 20 de ori mai multe șanse de a fi opriți pentru un control de identitate decât restul populației.
Tânărul Nahel nu avea cazier, dar se afla în atenția poliției pentru mai multe probleme cu legea, în momentul în care polițiștii au încercat să îl oprească, marți dimineață.
Circumstanțele precise ale uciderii sale încă nu sunt elucidate, dar procurorii au concluzionat deocamdată că polițistul care l-a împușcat mortal și care a fost arestat nu avea motive pentru a apăsa pe trăgaci.
La baza relației disfuncționale dintre poliție și locuitorii suburbiilor sărace rămâne problema sărăciei din aceste suburbii, spun mulți observatori.
Unele progrese pentru îmbunătățirea vieții francezilor din suburbiile sărace sunt revendicate de autorități. A început o modernizare a transporturilor pentru îmbunătățirea legăturilor dintre centrul orașelor și suburbii.
Potrivit unui studiu al Institutului Montaigne, s-au cheltuit aproximativ 50 de miliarde de euro în 15 ani pentru renovarea locuințelor publice. Dar Hakim El Karoui, autorul studiului, a declarat că investițiile în infrastructură nu sunt suficiente.
Potrivit acestuia, este nevoie de mai mulți profesori și ofițeri de poliție, precum și de activități pentru tineri și de formare profesională pentru adulții care lucrează cu ei. „S-au depus multe eforturi pentru renovarea clădirilor și foarte puține pentru a-i ajuta pe cei care locuiesc în ele”, a adăugat el, potrivit Financial Times.
O altă complexitate a fost aceea că, pe măsură ce locuitorii din suburbiile sărace urcă pe scara economică, ei se mută și sunt înlocuiți de noi imigranți mai săraci, care iau ciclul de la început.
Criticii lui Macron spun că acesta are un bilanț deosebit de slab în ceea ce privește suburbiile, în ciuda faptului că a fost ales pe baza promisiunilor sale de a asigura mai multă incluziune și oportunități economice.
„Macron a făcut foarte puțin, guvernul nu pune nici măcar diagnosticul corect”, a declarat El Karoui.
„Probleme adunate în ultimele decenii”
Provocările guvernului pot fi observate în Clichy-Sous-Bois, epicentrul revoltelor din 2005, unde rata sărăciei nu a scăzut, fiind de aproximativ trei ori mai mare decât media națională.
Segregarea s-a accentuat: 59% dintre locuitori sunt imigranți, față de 40% în 1990, iar trei din patru copii au un părinte care nu este francez.
Biblioteca municipală care a fost deschisă în 2016, ca parte a unui efort finanțat de guvern pentru a îmbunătăți serviciile publice, a fost închisă sâmbătă, după ce a fost avariată de un incendiu, în timpul revoltei din această săptămână, scrie Financial Times.
„Ce câștigă cineva din faptul că biblioteca este închisă și copiii nu-și pot face temele?”, a întrebat ministrul locuinței, Olivier Klein, care a fost primar al Clichy-sous-Bois.
El a contestat ideea lipsei de progrese și a apărat acțiunile lui Macron. „Facem multe, dar resentimentele rămân pentru că lucrurile nu merg suficient de repede, iar oamenii care locuiesc în aceste zone se simt discriminați”, a spus Klein.
Macron a oferit aceleași explicații cu doar câteva zile în urmă, înaintea izbucnirii revoltelor.
Aflat la Marsilia, în cartierul Busserine, la o discuție cu localnicii din nordul orașului, șeful statului a avut nevoie de o oră pentru a-și exprima opinia pe tema eforturilor de reabilitare a zonei defavorizate, scrie Le Monde.
În jur de 15 miliarde de euro au fost puși la bătaie pentru aceste eforturi, pe care Macron și-a propus să le supervizeze personal, dar localnicii și-au exprimat nemulțumirea că lucrurile se mișcă prea încet.
Câteva femei care au vorbit cu președintele i-au descris locuințele insalubre, unde apa a devenit toxică. Șobolani „mari cât pisicile” se strecoară pe coridoare, școlile sunt într-o stare serioasă de degradare, pe străzi au loc frecvent schimburi de focuri noaptea, s-au plâns localnicii.
Președintele a protestat: „Nu vreau să-mi asum vina pentru problemele adunate în toate deceniile trecute”. Dar a admis că lucrurile se mișcă încet și că oamenii au dreptul să se declare sătui.
Un clivaj politic și o ascensiune a extremei drepte
Lucrurile sunt chiar mai complicate în comparație cu 2005. Scena politică este împărțită acum în trei, între o stângă radicală, centrul reformist și neoliberal al lui Macron și extrema dreaptă, care a ajuns să se bucure de o susținere record.
Liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, și unii dintre cei mai apropiați aliați ai săi au ajuns să-și înfurie chiar și unii parteneri de stânga, refuzând să condamne revoltele, chiar și jafurile. Consilierii săi au criticat în cele din urmă atacurile protestatarilor asupra aleșilor.
În acest timp, extrema dreaptă a făcut presiuni pentru reprimarea violentă a protestelor. Adolescenții de pe străzi sunt aproape toți francezi - nu imigranți. Și totuși, rivalul extremist al lui Marine Le Pen, Eric Zemmour - preluat de editorialele din Le Figaro, un ziar de centru-dreapta - a vorbit despre un „război” cu „enclavele străine din mijlocul nostru”, observă Politico.
Cât despre Macron, relația sa cu suburbiile sărace nu pare să fie una bună, iar cifrele demonstrează asta.
În 2017, în timpul ascensiunii sale politice la Palatul Elysée, Emmanuel Macron a inițiat un dialog cu o parte din suburbii. Acest lucru i-a adus un succes relativ la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale și un sprijin puternic în turul al doilea împotriva lui Marine Le Pen.
Președintele a continuat, de altfel, aceste tentative de dialog.
„Câți președinți cunoașteți care pot petrece trei ore discutând sincer cu locuitorii unui cartier?”, a observat un consilier de la Elysée, referindu-se la recenta vizită a șefului statului în cartierul Busserine din Marsilia.
În 2022 însă, verdictul urnelor a fost clar. La secția de votare numărul 44 din Nanterre, aflată la doi pași de cartierul unde au început revoltele urbane după moartea lui Nahel, Macron a obținut în primul tur din 2017 23,6% din voturi, scrie Le Monde.
În 2022, a obținut doar 14,8%. Iar absența de la urne a crescut cu 15 puncte procentuale în turul al doilea, ajungând la un impresionant 47%.
„Cazul este împotriva unui ofițer de poliție, nu a poliției în general”
Mesajul străzii a fost frecvent criticat de oficialii guvernului francez, de experții în securitate și de reprezentanții sindicatelor din poliție.
Până în prezent, nu a apărut nicio dovadă că Nahel a fost ales de poliție din cauza rasei sale, au spus aceștia.
Vorbind reporterilor după uciderea lui Nahel, ministrul francez al justiției, Éric Dupond-Moretti, i-a criticat pe protestatarii și activiștii care cer schimbări sistemice în agențiile de aplicare a legii.
„Cazul este împotriva unui ofițer de poliție, nu a poliției în general. Această punere în aceeași oală a tuturor este intolerabilă”, a declarat Dupond-Moretti.
Mai mulți oficiali francezi și experți în securitate au recunoscut că înregistrarea video pare să arate că polițistul a acționat cu încălcarea procedurilor. Dar ei au insistat că este vorba de cazul unui „măr stricat” și au subliniat că polițistul este totuși arestat și acuzat de omor voluntar.
„Înțeleg furia, pierderea unui copil de 17 ani este tragică. Dar cred că modul în care decurge procedura este direcția corectă. Cred că ne confruntăm cu un polițist care a acționat greșit, care nu este reprezentativ pentru întreaga poliție”, a declarat André Rakoto, analist în domeniul apărării și securității la Universitatea Paris 8, la o emisiune a televiziunii publice France24.
Inès Seddiki, o activistă franco-marocană și fondatoare a unui ONG care lucrează în cartierele sărace din Paris, a avut altă opinie.
„Cred că este vorba de întreaga poliție. Cred că este o problemă structurală pe care ar trebui să încercăm să o abordăm”, a spus ea.
Legea din 2017 care a oferit polițiștilor un cadru mai favorabil folosirii armei în timpul controalelor din trafic a fost în mod special supusă atenției și criticilor. Apărătorii legii spun că numărul mare de cazuri în care polițiștii au deschis focul asupra mașinilor corespunde cu numărul mare de situații în care șoferii au refuzat să se supună controalelor.
O problemă „rar discutată” în poliție
Vineri, la doar câteva zile după moartea lui Nahel, Biroul ONU pentru Drepturile Omului a îndemnat Franța să abordeze discriminarea rasială.
„Suntem îngrijorați de uciderea unui tânăr de 17 ani de origine nord-africană de către poliția din Franța”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Biroului ONU pentru Drepturile Omului, Ravina Shamdasani, în cadrul unei conferințe de presă la Geneva.
„Acesta este un moment pentru ca țara să abordeze serios problemele profunde ale rasismului și discriminării în aplicarea legii”, a adăugat ea.
A fost doar unul dintre comentariile pe această temă făcute în ultimii ani de organizații pentru drepturile omului precum Amnesty International și Human Rights Watch, care au cerut statului francez să abordeze „discriminarea sistematică”, în special „utilizarea profilului etnic” în timpul controalelor de identitate.
La scurt timp după conferința de presă de la Geneva, Ministerul francez de Externe a publicat o declarație prin care a respins însă acuzația. „Orice acuzație de rasism sau de discriminare sistemică în cadrul poliției franceze este total nefondată”, a declarat Ministerul de Externe.
Fraser McQueen, profesor de studii franceze la Universitatea din Edinburgh, a observat însă că rasismul sistematic a fost totuși observat în instituția poliției, scrie France24.
„La alegerile prezidențiale de anul trecut s-a calculat că nu mai puțin de 68% dintre polițiștii francezi au votat pentru candidații de extremă dreapta. Așadar, această idee că nu există un rasism sistemic este pur și simplu incorectă, este falsă”, a precizat el.
Studiile au arătat într-adevăr în mod constant o creștere a votului pentru extrema-dreaptă în rândul instituțiilor de securitate din Franța.
Un studiu realizat în iulie 2019 de Fundația Jean-Jaurès, cu orientare de stânga, a constatat că peste 50% din personalul militar și de aplicare a legii din Franța a declarat că a votat pentru partidul lui Marine Le Pen la recentele alegeri.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022, 39% dintre polițiști și militari au votat pentru Le Pen, în timp ce 25% au votat pentru un alt candidat de extremă dreapta, Éric Zemmour, potrivit institutului de sondaje Cluster17.
De altfel, sindicatele din poliție au fost urmărite cu atenție după uciderea lui Nahel.
După nopțile consecutive de tulburări de săptămâna trecută, sindicatele care reprezintă jumătate din poliția franceză au declarat vineri că sunt în război cu „paraziții” care se revoltă în multe orașe.
„Astăzi, polițiștii se află în prima linie pentru că suntem în război”, au spus sindicatele Alliance Police Nationale și UNSA Police într-o declarație care a făcut ecoul discursului de extremă dreapta.
„În fața acestor hoarde sălbatice, nu mai este suficient să se facă apel la calm, acesta trebuie impus”, au adăugat ei.
Declarația de vineri a acestor sindicate a sunat însă chiar blând în comparație cu un tweet postat de France Police, un sindicat de extremă dreapta, la scurt timp după ce moartea lui Nahel a ajuns pe prima pagină a ziarelor din Franța, scrie France24.
„Felicitări colegilor care au deschis focul asupra unui tânăr criminal de 17 ani. Prin neutralizarea vehiculului său, ei și-au protejat viețile lor și ale celorlalți șoferi. Singurii responsabili pentru moartea acestui infractor sunt părinții săi, care au fost incapabili să își educe fiul”, a spus comunicatul.
Tweetul a fost șters între timp, iar ministrul francez de interne, Gérald Darmanin, a declarat că va solicita dizolvarea micului sindicat de extremă dreapta.
demostene1 03.07.2023, 22:40
sunt si imigranti romani, polonezi si bulgari. la fel de saraci. oare de ce in comunitatile est europenilor nu exista genul asta defrustrari? oare de ce est europenii muncesc mult si treptat se ridica? de ce cei din estul europei merg in franta sa munceasca si daca nu le convine ceva se intorc in tarile lor sau merg in alte tari vest europe? o fi oare pentru ca sunt mai civilizati?
Andi2000 04.07.2023, 09:54
De fapt ce s-a intamplat ? Un francez de origine algeriana cu 12 infractiuni la activ (posesie de droguri, scandaluri, talharii, sustragere repetata de la pedepse) a fost oprit de politie, iar el a demarat cu masina in loc sa stea pe loc. Ca in orice tara civilizata politia a tras asupra autoturismului, omorandu-l. Ce legatura are asta cu rasismul ? Daca era alb la fel s-ar fi procedat. Asta se numeste discriminare pozitiva, acesti imigranti in loc sa munceasca si sa se integreze si sa multumeasca Frantei ca le-a dat drepturi ca unui francez get-beget, ei periodic se aduna si fac ravagii. Nu s-au integrat deloc, nu s-au civilizat, s-a dovedit o idee f. proasta aducerea lor acum zeci de ani. Situatia e valabila si in Belgia si in alte tari care au crezut ca-si rezolva criza fortei de munca cu acesti imigranti africani. Dar surpriza: ei nu au venit sa munceasca ci sa traiasca din ajutoare sociale. Si in momentul de fata europa continua aceeasi greseala primind imigranti fara numar din africa si asia, fara verificari, fara calificare, fara un program stabilit, cum are Canada.
Andi2000 04.07.2023, 13:54
Inclusib faptul ca mesajula fost cenzurat arata o discrimare pozitiva, un politically corect inteles si aplicat gresit. Adica despre un alb pot spune ca e lenes si nu munceste dar despre un negru daca spun acelasi lucru sunt acuzat de rasism, vi se pare corect ? Cine e discrimat in situatia asta ?