Firme românești, ținte într-o nouă schemă de fraudă în care infractorii se dau drept inspectori ANAF sau reprezentanți CNSAS

Cum funcționează noua metodă de fraudă

Potrivit ARB, atacatorii folosesc identitatea unor instituții precum Agenția Națională de Administrare Fiscală și Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru a câștiga încrederea victimelor.

Aceștia contactează telefonic reprezentanții firmelor sau trimit linkuri false, invocând:

• rambursări de TVA
• restituiri de contribuții la sănătate
• presupuse datorii către stat

„Fraudatorii contactează telefonic reprezentanții companiilor sau trimit linkuri false care par a veni de la instituțiile publice, pretinzând că reprezintă ANAF și CNAS, și invocă proceduri de rambursare de TVA sau a contribuțiilor la sănătate, respectiv datorii către ANAF. Sub pretextul acordării de sprijin, victimele sunt manipulate să instaleze aplicații și să ofere acces la telefonul mobil și/sau la laptop. În urma acestor acțiuni, infractorii pot realiza transferuri din conturile companiilor fraudate.”, spun reprezentanții ARB.

Sub pretextul „verificării” sau „sprijinului”, victimele sunt convinse să ofere acces la aplicațiile de Internet Banking sau chiar să instaleze aplicații care permit controlul dispozitivului.

„În ultima perioadă au fost semnalate mai multe tentative de fraudă de acest tip în mediul antreprenorial. (..) Fraudatorii solicită acces la aplicațiile de Internet Banking prin funcții de partajare a ecranului și îi determină pe clienți să furnizeze datele de acces la aplicația de Internet Banking sau să efectueze diverse transferuri către conturi indicate.”, se precizează în comunicatul ARB.

Acces ilegal la conturi și transferuri de bani

În unele cazuri, infractorii solicită:

• date de autentificare
• parole sau coduri de securitate
• partajarea ecranului

Odată obținut accesul, aceștia pot efectua transferuri din conturile companiei către conturi controlate de ei.

„Băncile și instituțiile publice nu solicită acces la aplicațiile de Internet sau Mobile Banking, la ecranul dispozitivului sau instalarea unor aplicații pentru realizarea de rambursări sau verificări ale conturilor.”, spun reprezentanții ARB.

Recomandări pentru firme

Pentru a evita astfel de fraude, ARB recomandă antreprenorilor:

• să nu ofere acces la aplicațiile de Internet sau Mobile Banking
• să nu instaleze aplicații la solicitarea unor persoane necunoscute
• să nu furnizeze parole, coduri sau date bancare
• să evite accesarea linkurilor suspecte
• să verifice orice solicitare doar prin canalele oficiale

Dacă o companie suspectează o tentativă de fraudă sau a fost deja afectată, trebuie să contacteze imediat banca și să anunțe autoritățile competente.

De asemenea, informații utile despre prevenirea fraudelor pot fi consultate pe platforma Siguranța Online.

Aceste atacuri folosesc tehnici de inginerie socială și exploatează încrederea mediului de afaceri în instituțiile statului.

Noua schemă face parte dintr-un val mai amplu de fraude digitale care vizează firmele, iar specialiștii avertizează că vigilența și verificarea surselor sunt esențiale pentru protejarea fondurilor.

Și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că primește tot mai multe notificări, mesaje și e-mailuri de la firme de curierat sau de la poștă cu privire la folosirea numelor unor firme în campanii de fraude.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro