Friedrich Merz vrea să aibă cea mai puternică armată din Europa și se gândește la o lege care să oblige civilii

Germania vrea 260.000 de soldați activi și 200.000 de rezerviști până în anul 2035

Începând cu anul 2026, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar militar despre disponibilitatea de a servi în armată. Pentru bărbați, răspunsul va fi obligatoriu. În prima fază, planul se bazează pe înrolare voluntară, cu stimulente mai mari. Un soldat nou va avea un salariu de început de 2.600 de euro pe lună, cu 450 de euro mai mult decât în prezent.

Dacă obiectivele nu sunt atinse, guvernul va avea opțiunea convocărilor obligatorii „acolo unde este necesar”. Ulterior, din 2027, bărbații de 18 ani vor trebui să treacă prin examinări medicale obligatorii.

Această reformă vine pe fondul avertismentelor administrației Trump că Europa trebuie să-și asume propria securitate, al continuării războiului Rusiei în Ucraina și al declarațiilor unor experți care spun că Moscova ar putea ataca un stat NATO.

„Putin înțelege doar limbajul forței”, a spus Merz, care în trecut l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că deja duce un „război hibrid” împotriva Germaniei.

Generalul Carsten Breuer, șeful apărării germane, a declarat într-un interviu pentru BBC, în luna iunie, că NATO ar trebui să fie pregătită pentru o posibilă ofensivă rusească în următorii patru ani, „posibil chiar din 2029”.

Propunerea de „înrolare prin tragere la sorți” a fost respinsă

Înainte de acordul final, CDU și SPD au discutat săptămâni întregi despre forma serviciului militar. Una dintre idei a fost o „recrutare în stil loterie”, în care un sistem de tragere la sorți ar fi decis cine merge la control medical și apoi cine intră în armată. Această propunere a fost eliminată de ministrul apărării, Boris Pistorius, care a spus că recrutările trebuie să se bazeze pe stimulente, inclusiv salariale și financiare.

„Nu există niciun motiv de îngrijorare, niciun motiv de teamă. Lecția este clară: cu cât forțele noastre armate sunt mai capabile de descurajare și apărare, prin armament, antrenament și personal, cu atât este mai puțin probabil să fim implicați într-un conflict”, a declarat Pistorius.

El a adăugat că modelul german ar putea inspira și alte țări: „Toată lumea se uită la ce facem. (…) Modelul nostru de recrutare este foarte modern. Poate ar putea fi un exemplu și pentru alte țări”.

80% dintre votanții de stânga se opun recrutării

Reforma rămâne controversată, mai ales în zona politică de stânga. Un sondaj Forsa publicat de „Die Welt” în octombrie, înainte de anunțarea reformelor, arată că 80% dintre votanții partidului de stânga Die Linke se opun readucerii înrolării obligatorii.

Minna Ålander, cercetătoare la Chatham House, spune că obiectivele ar putea fi atinse fără convocări obligatorii, având în vedere populația Germaniei: „Dacă guvernul și armata reușesc să îmbunătățească semnificativ percepția asupra forțelor armate și să motiveze tinerii să considere serviciul militar o alegere normală, obiectivul ar putea fi atins doar cu participare voluntară”.

Ea avertizează însă: „Dacă se impune serviciu militar obligatoriu unei populații sceptice, asta ar putea împinge mai mulți tineri spre extrema dreaptă și extrema stângă”.

„Am altă viață în minte decât să fiu la război”

Un băiat de 17 ani intervievat de CNN a spus: „Desigur că e important să ne putem apăra. Dar de asta suntem în NATO. (…) Iubesc Germania. Nu pot spune că vreau să lupt pentru această țară acum. (…) Am o viață diferită în minte decât să fiu la război”.

Alt tânăr, Leonid Bekjarov, 21 de ani, a declarat că sprijină investițiile în armată, dar este împotriva obligativității: „Cred că este greșit. (…) Sunt absolut împotriva războiului… iar acum serviciu militar obligatoriu pentru toată lumea… cred că asta e greșit”.

Unii tineri s-au declarat îngrijorați că educația lor ar putea fi „irosită” dacă ar fi convocați.

Datele oficiale arată că numărul cererilor de obiecție de conștiință a crescut puternic de la începutul războiului din Ucraina. Până la 25 octombrie, 3.034 de persoane au depus astfel de cereri.

Armata germană, subfinanțată timp de decenii

Bundeswehrul a fost subfinanțat în mod constant după Războiul Rece. Germania a cheltuit sub nivelul-țintă NATO de 2% din PIB, pe fondul lipsei percepute de pericole și al unei mentalități pacifiste după perioada nazistă. Invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, a dus la o schimbare de atitudine. Atunci, cancelarul Olaf Scholz a vorbit despre o perioadă de schimbare și a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei.

În iunie 2024, Germania a marcat prima Zi a Veteranilor de după Al Doilea Război Mondial, cu o lege care cere ca ziua să fie celebrată „public și vizibil” în fiecare an, pe 15 iunie.

Merz spune că Germania trebuie să întărească armata: „Putin înțelege doar limbajul forței”.

Proiectul de lege trebuie să fie aprobat de Bundestag. Votul este așteptat până la finalul anului. Dacă trece, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE