G7 va lua „măsurile necesare” pentru a sprijini aprovizionarea cu energie, dar nu vrea să pună încă pe piață petrol din rezervele de urgență

Volatilitate extremă pe piața petrolului

Escaladarea militară din weekend, marcată de atacuri asupra infrastructurii energetice din Iran și din statele Golfului, a provocat panică pe piețe.

Luni, prețul țițeiului Brent a explodat cu peste 25%, atingând un vârf de aproape 120 de dolari pe baril.

În aceste condiții, miniștrii de finanțe din G7 au luat în calcul să pună pe piață petrol din rezervele de urgență.

Piața s-a calmat însă brusc, prețul coborând sub pragul de 90 de dolari, în urma unor declarații ale președintelui SUA.

Donald Trump a temperat îngrijorările afirmând că „războiul este practic complet” și a subliniat că prețul pe termen scurt plătit la pompă este un sacrificiu mic pentru „eliminarea amenințării nucleare iraniene”.

Blocajul din Strâmtoarea Ormuz și stocurile de urgență

Fatih Birol, șeful AIE, a avertizat că piața se deteriorează rapid, producția de petrol fiind redusă substanțial.

O problemă critică o reprezintă Strâmtoarea Ormuz, o arteră vitală prin care tranzitează în mod normal o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Traficul în această zonă este aproape complet paralizat de mai bine de o săptămână.

Deși statele AIE dispun de o „plasă de siguranță” masivă – 1,2 miliarde de barili în stocuri publice de urgență și 600 de milioane în rezerve industriale -, decizia activării acestora întârzie.

Ministrul francez de finanțe, Roland Lescure, a precizat că discuțiile „nu au ajuns încă acolo”. Dacă va fi aprobată, aceasta ar fi prima eliberare a stocurilor din 2022 (când a început invazia Rusiei în Ucraina).

La rândul său, cancelarul britanic Rachel Reeves a cerut o dezescaladare imediată, dar s-a declarat pregătită să susțină o eliberare coordonată a rezervelor.

Impactul economic global

Conflictul amenință să genereze un nou val inflaționist la nivel mondial, obligând piețele să își reevalueze așteptările privind politica monetară a băncilor centrale.

Evoluții cheie pe piețele financiare:

Perspective și riscuri

Analiștii avertizează că o prelungire a conflictului ar putea duce la o „distrugere a cererii”. Paul Gooden, de la NinetyOne Asset Management, estimează că un preț susținut între 120 și 150 de dolari pe baril i-ar forța pe consumatori să își reducă drastic consumul.

Mai mult, speranțele privind reducerea ratelor dobânzilor în acest an se estompează, piețele luând acum în calcul posibilitatea unor noi majorări ale dobânzilor de referință pentru a combate inflația alimentată de energie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE