Este emblema Gărzii de Fier un simbol rasist și xenofob? Verdict la Judecătoria Brașov pentru un român care a afișat în public crucea triplă

Prin urmare, instanța a respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între persoana acuzată (Cristian Milea) și un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov. Magistratul a retrimis cauza la Parchet pentru continuarea urmăririi penale. Judecătorul a considerat că legea nu incrimina, la momentul faptelor, distribuirea prin internet a materialelor cu caracter legionar ca având caracter rasist sau xenofob.

Apologia Mișcării Legionare

Bărbatul a fost cercetat pentru comiterea unor fapte penale, prevăzute de OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Parchetul i-a imputat bărbatului patru infracțiuni, comise pe parcursul a trei ani.

*3 ianuarie 2022 – a purtat în public, pe bulevardul 15 Noiembrie la intersecția cu strada Republicii din Brașov, un element vestimentar cu simbolul Gărzii de Fier, ramura paramilitară a Mișcării Legionare, într-o zonă cu un număr neobișnuit de mare de persoane, postând totodată pe Facebook o fotografie personală din acea împrejurare. Imaginea respectivă este, în continuare, postată pe profilul bărbatului.

*3 ianuarie 2022 – trei acte materiale vizând distribuirea prin internet de materiale rasiste și xenofobe: postarea fotografiei cu simbolul legionar crucea triplă de fier, un mesaj pe Facebook cu titlul „dedicație pentru CCR, PARLAMENT și johaniSS” cu chipul lui Corneliu Zelea Codreanu cu însemne legionare și textul „Exemplul său, Lupta noastră!”, alăturat unui link YouTube cu imnul „Sfânta Tinerete Legionară” (6 decembrie 2024), și o postare „Eroi pentru eroi!” cu grafică de eroi a liderilor legionari Ion Moța și Vasile Marin, cu link la imnul acestora (13 ianuarie 2025).

*15 decembrie 2024 – promovarea publică de doctrine legionare prin faptul că s-a declarat pe Facebook „legionar prorus” și a publicat un text prin care încerca să acrediteze ideea că Revoluția din Decembrie 1989 ar fi avut la bază un aspect antieuropean, legionar și prorus, atacând violent instituțiile europene și pe fostul președinte Klaus Iohannis. Momentul era după anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale. 

*24 decembrie 2024 – a postat pe Facebook salutul „Trăiască Legiunea și Căpitanul”, scris cu majuscule, alăturat unui colaj de colinde interpretate de un grup de muzică religioasă.

Trei infracțiuni, validate

Magistratul a validat trei dintre cele patru infracțiuni: purtarea în public a simbolului Gărzii de Fier (3 ianuarie 2022), promovarea doctrinei legionare (15 decembrie 2024) și afișarea salutului legionar (24 decembrie 2024). Problema a apărut la infracțiunea continuată de distribuire online a simbolurilor Gărzii de Fier și a mesajelor legionare. Textul în vigoare la momentul faptelor incrimina „distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin intermediul unui sistem informatic, de materiale rasiste şi xenofobe” – fără a menționa materialele cu caracter legionar sau fascist. 

Instanța a analizat dacă simbolurile și materialele distribuite de Milea pot fi calificate, prin ele însele, drept rasiste sau xenofobe. Judecătoria a reținut că simbolul Gărzii de Fier nu este în mod direct rasist prin grafica pe care o înfățișează. Mișcarea Legionară a promovat, este adevărat, idei ultranaționaliste și antisemite, iar statul național legionar a generat arestări și asasinate pe motive rasiale, a susținut magistratul, potrivit hotărârii din 19 iunie 2026.

„Simbolul Mișcării Legionare (Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier – aceasta din urmă ca ramură paramilitară a organizației politice) este reprezentat de crucea triplă, formată din trei bare verticale și trei orizontale intersectate ca o rețea de zăbrele de închisoare ca simbol al martiriului. Simbolul nu este în mod direct rasist, în sensul că elementele grafice nu conțin în mod direct un mesaj rasist, cum se întâmplă în cazul altor simboluri (spre exemplu: pumnul arian, simbol al supremației albe și al diferențelor pe care adepții ideologiilor de extremă dreapta le consideră a exista între oameni). Cu toate că nu este un simbol rasist sau xenofob prin grafica pe care o înfățișează, este un simbol asociat cu rasismul și antisemitismul din cauza contextului în care a fost folosit”, a afirmat judecătorul. 

Potrivit acestuia, antisemitismul era o caracteristică a statului național legionar, fiind o formă de guvernare autoritară în care puterea a fost împărțită între generalul Ion Antonescu și Mișcarea Legionară, în această perioadă fiind executate de către elementele legionare numeroase arestări, asasinate, atât pe motive politice, cât și rasiale, fiind manifestată o ură explicită a exponenților acestei mișcări pentru evrei, pe care numeroase surse istorice o consemnează. Totodată, și ca politică oficială au fost promovate în mod direct măsuri antisemite.

„Nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de norma de incriminare”

„Cu toate acestea, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de norma de incriminare, care să satisfacă totodată principiul legalității pentru a cataloga fapta analizată ca fiind distribuire de materiale rasiste sau xenofobe. Aceste trăsături, deși caracterizau Mișcarea Legionară, nu erau de esența ei, existând și alte trăsături, revenind istoricilor să contureze tabloul complet al acestui curent politic. 

(…) instanța apreciază că legătura materialului promovat cu ideile rasiste sau doctrinare trebuie să fie una directă, imediată, nu una echivocă și mediată prin analiza întregii perioade istorice în care a activat Mișcarea Legionară. Or, în acest sens, simbolul trimite în mod direct la ideea de rețea de zăbrele de închisoare ca simbol al martiriului”, a completat instanța de la Judecătoria Brașov.

Concluzia magistratului a fost că „existența unei fotografii cu simbolul Mișcării Legionare, postată pe rețeaua de socializare Facebook, nu este suficientă pentru a se încadra în noțiunea de distribuire a unor materiale rasiste sau xenofobe, întrucât semnificația acestuia nu este univocă”, astfel încât „simpla utilizare sau afișare a simbolului nu permite, prin ea însăși, deducerea automată a intenției de promovare a urii rasiale sau a xenofobiei”.

În consecință, pentru că acordul de recunoaștere a vinovăției includea condamnarea bărbatului și pentru infracțiunea de distribuire online de materiale rasiste și xenofobe, iar instanța a constatat că cele trei acte materiale ale acestei fapte nu sunt prevăzute de legea penală în forma de la data comiterii, judecătoria nu a putut valida acordul. Cauza a fost trimisă la Parchet în vederea continuării urmăririi penale. Hotărârea poate fi însă contestată de procuror.

Rezultatele la Evaluarea Națională 2026 au fost publicate cu o zi mai devreme!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro