„România nu are autonomia reală a Italiei”. De ce George Simion nu poate copia rețeta Giorgiei Meloni

George Simion și Giorgia Meloni, parte din aceeași familie politică

Candidatul AUR la alegerile prezidențiale s-a pozat miercuri, 14 mai, alături de Giorgia Meloni și a postat apoi pe social media un video alături de aceasta.

În februarie 2025, George Simion a devenit vicepreședintele ECR, cu sprijinul Giorgiei Meloni.

„George Simion reprezintă o nouă generație de lideri care acordă prioritate cetățenilor de acasă și de la Bruxelles. A doua rundă va fi un punct de cotitură pentru direcția României și a Europei în anii următori”, este mesajul postat pe site-ul partidului ECR, după ce liderul AUR a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale.

„Ne vedem curând”, a spus Giorgia Meloni, la finalul clipului de pe TikTok.

Acesta s-a lăudat în presa italiană că vrea să adopte „strategia Meloni”.

„Avem prieteni, avem aliați, dar cel mai important este că îl avem pe Dumnezeu!”, a scris George Simion pe X, lângă poza cu primul ministru al Italiei.

🇷🇴 🇮🇹 Avem prieteni, avem aliați, dar cel mai important este că îl avem pe Dumnezeu 🙏!

Grazie mille, Leonessa @GiorgiaMeloni ! 
Insieme verso la vittoria!

Material publicitar politic 
CMF 31250007 
CPP A1B1C1D1E1 TUR2 pic.twitter.com/v4krCeTaio
— 🇷🇴 George Simion 🇲🇩 (@georgesimion) May 14, 2025
 

Recomandări

Zonele din România cele mai expuse la inundații. Va exista un climat diferit în 50-100 de ani

Giorgia Meloni – o suveranistă pragmatică în fruntea unui stat cu putere reală

George Simion și Giorgia Meloni par, la prima vedere, parte a aceluiași val politic: suveraniști, conservatori, antiglobaliști.

Ambii lideri își clădesc imaginea în opoziție față de elitele tradiționale și în numele „poporului”.

Totuși, contextul românesc este mult diferit de cel italian, ceea ce face improbabilă o replicare fidelă a traseului politic al Giorgiei Meloni în România.

„Există factori care ar face puțin probabil un traseu de tip Giorgia Meloni, dar și factori care ar împinge spre o astfel de direcție. Nu știm în ce direcție ar lua-o George Simion. Există presiuni din mai multe părți”, a explicat Robert Santa, directorul de cercetare al think tankului Rethink România, pentru Libertatea.

Meloni a ajuns prim-ministru al Italiei în 2022, ea este membră a Camerei Deputaților din Italia din 2006, iar din 2014 conduce partidul politic Frații Italiei.

Prim-ministru al Italiei, Meloni și a moderat considerabil retorica antieuropeană, alegând să guverneze în cadrul structurilor euroatlantice. Ea a menținut sprijinul pentru Ucraina, a consolidat relația cu SUA și a păstrat Italia în arhitectura instituțională europeană.

Recomandări

Elena, o româncă din Irlanda de Nord, trăiește în teroare, cu valiza la ușă și luminile stinse pe timp de noapte: „Vor să mă facă să fug”

„Giorgia Meloni a avut o politică destul de radicală înainte să fie aleasă. Dar acum, de exemplu, partidul ei nici măcar nu este cel mai dur din coaliția de guvernare. De la bun început, era o atlantistă convinsă. Ea a fost foarte critică față de Rusia și pentru susținerea Ucrainei de la bun început”, spune Robert Santa, pentru Libertatea.

Italia, membră a UE din 1958 și parte a zonei euro din 1999, are o administrație consolidată și o economie de mari dimensiuni, ceea ce îi oferă spațiu de manevră mai larg pentru politici naționale independente.

România – o țară vulnerabilă fiscal și dependentă de creditori externi

România nu are aceeași capacitate de a rezista în fața presiunilor externe.

Datoria publică, dezechilibrele bugetare și dependența de fonduri europene sau împrumuturi externe limitează sever posibilitățile unui guvern populist de a adopta politici antisistem fără costuri masive.

„În clipa de față nu știm ce traiectorie ar avea George Simion dacă e ales, poate să aibă și direcția Giorgiei Meloni. Faptul că nu suntem în Eurozone l-ar constrânge mai puțin să respecte anumite reguli. Acolo politica monetară este decisă pe plan european. Pe de altă parte, România, nici nu are autonomia factuală a Italiei. În clipa de față, deficitul uriaș face România dependentă de creditori externi”, atrage atenția Robert Santa.

Recomandări

Ultimele calcule pentru noul Guvern: propunerea PNL care a făcut șah mat PSD. Cine se încălzește pentru ministere

Românii au votat pentru suveranism fix în momentul în care România este mai dependentă ca niciodată de creditori externi, din cauza propriilor decizii.

Între discurs suveranist și constrângerile reale ale guvernării

Dacă va ajunge la putere, George Simion va fi nevoit să navigheze între retorica sa radicală și realitățile economice și geopolitice.

România nu își permite să piardă sprijinul UE sau să adopte o poziție ambivalentă față de NATO ori SUA.

„Există presiunea să se comporte în mod responsabil mai ales din cauză că România e foarte vulnerabilă fiscal”.

„Un viitor lider politic, indiferent cine este, va trebui să aibă cel puțin un discurs, un set de măsuri orientat spre a asigura încrederea creditorilor. Deci asta te obligă”, a subliniat Robert Santa.

În timp ce Italia este de aproape șapte decenii membră a UE și are o administrație consolidată, România se confruntă cu slăbiciuni instituționale care reduc capacitatea statului de a menține un curs coerent în cazul unei guvernări radicale.

„România nu are arhitectura instituțională a Italiei, 70 de ani de membership al UE, o administrație care are o anumită direcție, nu ai la fel de multă rigurozitate administrativă ca să menții un curs stabil”, a explicat expertul.

Naționalism în România vs în Italia

Naționalismul din România are o trăsătură distinctă față de cel practicat în Vestul Europei, afirmă Robert Santa.

El consideră că la noi, „naționalismul are un oarecare victimism interiorizat și are o predilecție spre a vedea conspirații”.

În viziunea sa, discursul suveranist românesc nu este centrat pe interesele reale ale prezentului, ci mai degrabă pe „nostalgia de un trecut care n-a existat” și pe ideea că „alții vor răul”.

Prin contrast, în Italia, unde Giorgia Meloni a reușit să transforme retorica naționalistă într-o platformă de guvernare, abordarea e mai pragmatică: „Tipul lor de naționalism este orientat spre prioritizarea intereselor curente italiene și schimbarea etosului politic”.

„De exemplu, în aceste țări, naționaliștii și-ar dori ca guvernul să fie mai dur pe probleme de migrație”, explică Robert Santa.

Robert Santa remarcă și diferențele fundamentale dintre motivațiile naționalismului din Europa de Vest și cele din Europa Centrală și de Est.

În Vest, fenomenul e alimentat de un „sentiment de declin” și stagnarea veniturilor. În Est însă, este „o reacție la transformările rapide, care au avut un impact inegal”.

„Practic, ai economii care au crescut foarte mult. Anumite persoane nu se simt confortabil cu noua economie sau cu transformările culturale care îi sunt asociate. Naționalismul e mai degrabă influențat de o oarecare inechitate, inegalitate. Vedem foarte mult și la cum se votează”, adaugă Robert Santa.

Această ruptură se vede și electoral. În România, extrema dreaptă câștigă teren în zonele rurale sau mai puțin dezvoltate, în timp ce orașele mari rămân ancorate în valori mai progresiste.

„Nicușor Dan a câștigat fix în cele șase centre care sunt poli de atracție pentru migranți interni”, spune Robert Santa, menționând București, Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu și Brașov.

România nu își permite experimente politice

Contextul actual face ca o guvernare în stil Meloni să fie, în România, mult mai dificil de implementat.

Chiar dacă George Simion are un discurs asemănător cu lidera italiană, acesta nu este întotdeauna de acord cu Giorgia Meloni. Liderii de la Bruxelles se tem de o eventuală victorie a lui Simion în România.

„Un trend cât mai proeuropean, cât mai moderat e necesar. O orientare radicală, de exemplu, spre Rusia sau o apropiere de Statele Unite care ar implica ignorarea partenerilor europeni și pierderea accesului la fonduri UE ar fi un dezastru pentru România. Nu prea îți permiți să faci experimente. Contextul României o face deosebit de vulnerabilă”, a concluzionat Robert Santa.