Ghețarii europeni s-au micșorat cu 40% din 2000, potrivit unui studiu publicat în revista Nature
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Topirea ghețarilor din lume se „accelerează alarmant”, pierzându-se echivalentul a trei bazine olimpice de înot în fiecare secundă, Alpii și Pirineii din Europa fiind cei mai afectați, potrivit unui studiu citat de Financial Times. Studiul, realizat de 35 de echipe și publicat în revista Nature, a constatat că ghețarii din Alpi și Pirinei și-au pierdut aproximativ 40% din volum în mai puțin de un sfert de secol.
Cercetarea a exclus straturile continentale ale Antarcticii și Groenlandei, cele mai mari mase de gheață din lume, dar a concluzionat că ghețarii din restul lumii și-au pierdut 5% din volum între 2000 și 2023.
Aproximativ 273 de miliarde de tone de gheață au dispărut în medie în fiecare an - echivalentul a 30 de ani de consum de apă de către populația lumii.
Potrivit cercetătorilor, ghețarii au pierdut o masă record în 2022 și 2023, ani în care încălzirea globală s-a înrăutățit. Topirea ghețarilor este legată de majorarea riscului de creștere a nivelului mării, de inundații și, ca o consecință ulterioară, de secetă.
Ca semn al accelerării ritmului, cercetarea a arătat că în perioada 2012-2023 s-a topit cu 36% mai multă gheață din ghețari decât în perioada 2000-2011.
Fabien Maussion, unul dintre membrii echipei internaționale implicate în studiu și profesor asociat de glaciologie la Universitatea din Bristol (Marea Britanie), a declarat că cercetarea a confirmat că „pierderea de masă a ghețarilor este globală și se accelerează în mod alarmant, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească”. Anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, după ce în 2023 a fost înregistrat un alt an record.
Studiul a fost prima încercare, a spus Maussion, de a combina diverse observații prin satelit de la misiunile agențiilor spațiale americane, germane și europene, de la imagini optice și radar la date laser și gravimetrice, precum și observații la sol, pentru o „estimare mai clară și mai fiabilă a pierderii de masă a ghețarilor la nivel mondial”.
„Având în vedere ritmul accelerat al retragerii ghețarilor, aceste informații sunt esențiale pentru evaluarea impactului asupra creșterii nivelului mării și a disponibilității regionale a apei în următoarele decenii”, a precizat Maussion.
Cercetarea a prezis o pierdere suplimentară a ghețarilor și o creștere mult mai mare a nivelului mării în acest secol, a declarat Martin Siegert, profesor de geoștiințe la Universitatea din Exeter.
Topirea a dus la inundații în unele zone, cum ar fi Himalaya, unde un sat a fost distrus anul trecut de revărsarea unui lac glaciar.
Ghețarii sunt, de asemenea, o sursă vitală de apă dulce pentru multe comunități, pierderea lor punând la grea încercare rezervele de apă.
Aproximativ două miliarde de oameni depind de apa de topire a ghețarilor, a declarat profesorul Andrew Shepherd, șeful Departamentului de Geografie și Mediu de la Universitatea Northumbria. „Retragerea lor este o mare problemă pentru societate - nu este vorba doar de faptul că îi pierdem din peisajul nostru, ci că sunt o parte importantă a vieții noastre de zi cu zi”. Chiar și „cantitățile mici de creștere a nivelului mării sunt importante, deoarece conduc la inundații de coastă mai frecvente“, a adăugat el. „Fiecare centimetru de creștere a nivelului mării expune alte două milioane de persoane la inundații anuale undeva pe planeta noastră”.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
