Românii solidari oferă adăpost refugiaților din Ucraina. „În locul lor puteam fi noi”. Cum puteți participa?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După dimineața zilei de joi, 24 februarie, când Rusia a atacat Ucraina, zeci de români s-au hotărât să ofere un ajutor concret: le asigură oamenilor care fug din calea războiului un adăpost. Aceștia s-au adunat în grupul de Facebook Uniți pentru Ucraina, care a ajuns deja la 35.000 de membri.
Cuprins:
„Am stat cu lacrimi în ochi la muncă joi dimineață. Măcar atât pot să fac, să găzduiesc o familie”, a declarat pentru Libertatea un bărbat din Constanța.
„Dacă prindeți de veste că sunt oameni care au nevoie de adăpost, primesc refugiați! E mic apartamentul, dar pot să ajut măcar o mamă cu copii”, „Eu și soția putem primi o familie”, „Noi, oamenii de rând, cum putem ajuta? Eu aș putea să ofer un adăpost pentru refugiații din Ucraina”, sunt doar câteva dintre sutele de mesaje apărute pe Facebook încă de la primele ore ale dimineții de 24 februarie. Ele vin de la români din toate colțurile țării. De la sat și de la oraș. O lecție de solidaritate.
Mii de oameni, tineri, bătrâni, familii cu copii, și-au înghesuit viața în câte un geamantan și își lasă în urmă casele din Ucraina atacată. Încearcă să-și croiască drum spre granițe, inclusiv spre ale României. Echipele Libertatea care se aflau joi seara la punctele de trecere a frontierelor din Sighetu Marmației și din Vama Siret transmiteau că s-au format cozi pe distanțe de 6-7 kilometri.
Ministrul apărării, Vasile Dâncu, a susținut miercuri că România este pregătită pentru a primi 500.000 de refugiați, fără a oferi alte detalii. Joi seara, Libertatea a arătat că încă nu fusese ridicată nicio tabără la nivel național.
Ziarul a vorbit cu câțiva dintre românii care vor să primească refugiați din Ucraina. Răspunsurile lor sunt simple, se pot reduce la un gând care i-a încercat pe toți: dacă eram noi în locul lor?
„M-am pus în locul acelei mame”
„Vestea că în Ucraina a început războiul m-a blocat în această dimineață. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să caut informații despre ce fac locuitorii de acolo. Am citit că sunt mulți care vin spre noi.
Am văzut o imagine cu o mamă cu doi copii în brațe. M-am pus în situația acelei mame, pentru că am, la rândul meu, un băiețel. Ce aș face eu într-o asemenea situație disperată? Am decis, împreună cu soțul meu, că putem ajuta o familie cu copii”, a declarat pentru Libertatea o tânără de 27 de ani, care locuiește într-un sat de lângă Târgu Mureș.
„Inițial, am simțit frustrarea că nu pot face nimic”
O altă femeie, 31 de ani, mărturisește că la auzul veștii că Ucraina este sub atac a fost cuprinsă de furie, consternare și „frustrarea că nu poate face nimic și că omul ăsta (Vladimir Putin, n.r.) nu e cumva sancționat și oprit”.
Stând de vorbă cu soțul ei, și-a dat seama că pot face, totuși, ceva. A anunțat că are o casă spațioasă în Cluj-Napoca și poate găzdui o familie cu copii.
„Primim pe oricine, inclusiv o familie mai numeroasă, cred că avem spațiu suficient. M-am gândit la o familie cu copii pentru că mi-aș dori mult ca acești copilași să fie cât mai puțin traumatizați de ce se întâmplă. Le putem oferi liniște, o curte în care să se joace alături de băiețelul nostru de 5 ani”.
Anii ăștia de pandemie au fost ca un duș rece și am realizat că orice e posibil, că viața ți se poate schimba radical de la o zi la alta. Iar în locul lor puteam fi noi. Tânără din Cluj-Napoca:
„Mă înfurie că tot oamenii de rând au de suferit cel mai mult”
„O mare tristețe m-a cuprins când am văzut ce se întâmplă, am stat cu lacrimi în ochi la muncă în dimineața asta (joi, 24 februarie, n.r.). Nu am crezut că este posibil așa ceva în secolul XXI. Mă înfurie că tot oamenii de rând au de suferit cel mai mult”, spune un bărbat de 30 de ani din Constanța.
Constănțeanul spune că în apartamentul său poate găzdui o familie. A și intrat în legătură cu o femeie cu doi copii din Ucraina, dar, în cele din urmă, aceasta a reușit să ajungă în Polonia.
„Mentalitatea mea a fost simplă: acei oameni puteam fi noi. Suntem oameni și trebuie să ne comportăm în consecință cu semenii noștri, care au mare nevoie de ajutor în aceste clipe îngrozitoare”.
„Unde stăm trei oameni, un cățel și cinci pisici, mai încap câteva suflete disperate”
O altă doamnă din Cluj-Napoca s-a oferit să primească refugiați în apartamentul său, chiar dacă este unul modest. „Unde stăm trei oameni, un cățel și cinci pisici, sigur mai încap câteva suflete disperate”, spune femeia în vârstă de 47 de ani.
„Nici nu-mi pot imagina cum se simt oamenii aceia. N-am știut ce să fac altceva, ăsta a fost primul impuls: să anunț pe Facebook că pot oferi un acoperiș deasupra capului. Apoi, am văzut că s-au creat liste și baze de date pentru cei care vor să ajute, m-am înscris peste tot”, mai spune femeia.
Sute de români oferă cazare, haine și alimente
O astfel de bază de date cu românii care vor să ajute a fost creată de europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, care a făcut și un grup de Facebook, Uniți pentru Ucraina - Єдині за Україну - United for Ukrainea.
Contactat de Libertatea, Gheorghe a subliniat că a făcut aceste demersuri în calitate de cetățean și jurist, nu de politician. Povestește că grupul l-a creat încă de pe 12 februarie, când semnalele că Putin pregătește ceva erau tot mai clare.
„Știam că dacă lucrurile degenerează, România va fi în poziția de a primi cetățeni ucraineni. Pur și simplu, am considerat că este cazul să ne organizăm din timp pentru criza umanitară care urmează”.
În ziua în care Putin a dat ordin ca Ucraina să fie invadată, numărul celor prezenți pe grup a explodat: aproape 20.000 de membri și sute de mesaje în care românii oferă cazare, alimente, haine, chiar și transport de la granițe. Astăzi grupul numără aproape 35.000 de membri, iar numărul celor care vor să ajute crește de la o oră la alta.
<strong>200 de voluntari își oferiseră ajutorul înscriindu-se în baza de date doar în primele ore de când a devenit publică, joi dimineața. </strong>
Sunt și mulți care își pun la dispoziție cunoștințele și abilitățile. „Sunt înscriși psihologi, traducători, șoferi care să ajute cu transportul de persoane sau distribuirea ajutoarelor”, explică Vlad Gheorghe.
„Sunt oferte de ajutor din toată țara și din diaspora. Românii s-au solidarizat rapid cu vecinii ucraineni și sunt gata să ajute sub orice formă”. Vlad Gheorghe, europarlamentar:
Momentan, de gestionarea grupului și a bazei de date se ocupă o mână de oameni, inclusiv câțiva cu experiență în lucrul cu refugiați. „Ținem legătura și cu organizații civice dornice să participe la întregul proces. Vom fi în contact și cu centrele de refugiați de la noi. Cu siguranță vom organiza curând puncte de colectare în marile comunități de români din străinătate și sunt deja în contact cu asociația Voluntari în Europa, și ei s-au mobilizat pentru cazare și transport”.
