Horațiu Potra are un nou dosar penal. Acuzațiile fostei partenere de afaceri: a folosit „semnătura în alb” pentru a o face datoare cu 500.000 de dolari

Ar fi falsificat două contracte

O fostă parteneră de afaceri a acestuia, Maria Tătar, a obținut reluarea cercetărilor într-o cauză în care aceasta îl acuză pe Potra de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. În replică, Horațiu Potra i-a făcut plângere penală pentru inducerea în eroare a organelor judiciare.

Maria Tătar susține că Potra a falsificat două contracte, din care rezultă că ea i-ar datora suma de 500.000 de dolari. Inițial, Parchetul de pe Judecătoria Mediaș a clasat plângerea femeii, dar aceasta a contestat soluția procurorului. Dosarul a fost strămutat la Judecătoria Alba Iulia, la solicitarea acesteia, având în vedere „relațiile” și „influența” pe care le are Potra în municipiul Mediaș și în județul Sibiu. 

Femeia a administrat în trecut o firmă deținută de Horațiu Potra, cu sediul în Malta, prin intermediul căreia acesta a încasat sume de ordinul milioanelor de dolari ca urmare a activităților de „mercenariat” pe care le desfășura în Africa. În declarația de avere semnată de Horațiu Potra, în calitate de consilier local în Mediaș, Maria Tătar apare ca fiind proprietară, în indiviziune cu Potra, pe trei apartamente, de 150, 250 și 89 de metri pătrați, aflate în municipiul din județul Sibiu, care au fost cumpărate în 2016. 

Agenți care au instrumentat dosarul, mercenari în Congo

Trei agenți din cadrul Poliției Mediaș, unde a fost instrumentat dosarul, au fost duși de Potra în Congo, unde au activat în unități de mercenari. Tot în țara africană a ajuns, ca mercenar, și un expert din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, instituție care a efectuat expertizele inițiale ce au concluzionat că documentele nu ar fi fost falsificate. Potrivit BBC, soldații angajați de compania militară a lui Horațiu Potra să lupte pentru Congo erau plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună.

„Procurorul clasează cauza pe motiv că semnătura pe ambele contracte care formează obiectul cauzei îi aparține persoane vătămate (Maria Tătar – n.r.) și pe motivul rezultat din cel de al doilea raport de expertiză că substanțele de scriere ar fi diferite. Obiectul cauzei îl reprezintă contrafacerea celor două înscrisuri, prin atestarea de fapte sau împrejurări nereale, contrare realității, pe o foaie care poartă pe un înscris semnătura în alb a persoanei vătămate. 

În aceste condiții, în mod evident, era necesar să se stabilească dacă tehnoredactarea conținuturilor celor două contracte s-a realizat anterior sau ulterior semnăturii, respectiv dacă semnătura a fost anterioară sau ulterioară tehnoredactării celor două contracte. Este o modalitate de contrafacere prin așa numitul abuz de semnătură, care presupune o situație premisă, înscris semnat, foaie semnată în alb de persoana vătămată, remisă suspectului în 5 exemplare”, a susținut, prin intermediul avocatului, fosta parteneră de afaceri a mercenarului.

Potrivit acesteia, falsificarea constă în adăugarea conținutului celor două contracte pe foile pe care i le-a remis lui Potra, care aveau semnătura sa în alb, iar textele oferite drept comparație evidențiază suprapunerea semnăturii pe text. „Inclusiv în ceea ce privește pe Horațiu Potra, se constată existența unei suprapuneri. Doar în ceea ce privește semnătura persoanei vătămate pe textele în litigiu, nu se constată nicio suprapunere. Ori, astfel cum s-a observat în literatura de specialitate, atunci când se comite un fals prin această modalitate, autorii evită orice suprapunere, ceea ce este și cazul în speță”, s-a afirmat în acțiune. 

S-a cerut expertiză fizico-chimică

Maria Tătar a solicitat realizarea unei expertize prin aplicarea metodei fizico-chimice, despre care s-a susținut că se utilizează în mod obișnuit într-o astfel de situație. „Era necesară efectuarea unei expertize criminalistice, fizico-chimice, care să determine dacă documentele în cauză au fost realizate cu ajutorul aceleași imprimante, respectiv tipul materialului de imprimare și a imprimantei, dacă semnătura pe cele două documente în discuție este alterată sau este evidențiată pe suprafața acesteia, imprimarea particulelor de toner din imprimanta utilizată, dacă este imprimantă care a folosit consumabil cu cartuş cu toner sau a particulelor de cerneală în cazul imprimantei care folosește cartușe cu cerneală. În cazul în care foaia albă cuprinzând semnătura olografa a fost trecută printr-un dispozitiv de imprimare, se pun în evidență particule din cartușul utilizat pentru imprimare”, a completat apărătorul femeii.

De menționat că și procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaș a dispus, inițial, efectuarea unei astfel de expertize, dar decizia acestuia a fost desființată, în urma unei plângeri formulate de Horațiu Potra, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu „pe motiv că nu ar fi fost întrunite condițiile pentru dispunerea unei noi expertize”. 

În final, magistratul de la Alba Iulia, în acord cu procurorul, a dispus, în 18 august 2025, „realizarea unei noi expertize judiciare fizico-chimice care să determine dacă documentele au fost realizate cu ajutorul aceleiași imprimante, tipul materialului de imprimare și dacă semnătura de pe cele două înscrisuri este alterată sau se evidențiază pe suprafața acestora particule de toner din cele două imprimante posibile, respectiv cartuș cu toner sau cartuș cu cerneală”. 

Răzbunarea lui Potra

După ce a obținut, în 2024, soluția de clasare la Sibiu, Potra a depus față de Maria Tătar plângere pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, care a fost clasată de procuror. Potra a dus și el cauza în instanță, dar nu a avut câștig de cauză. 

„În acord cu procurorul de caz, şi judecătorul de cameră preliminară apreciază că fapta pretins a fi fost săvârşită de către intimata Tătar Maria nu există avându-se în vedere că toate susţinerile şi probele solicitate au fost formulate în vederea apărării unor drepturi procesuale şi nu există date sau indicii temeinice care să ateste că  infracţiunea de «inducere în eroare a organelor judiciare» ar exista în materialitatea sa”, se precizează în încheierea Judecătoriei Mediaș. 

Horațiu Potra are 55 de ani și este dat în urmărire internațională ca urmare a mandatului de arestare emis în lipsă de autoritățile judiciare din România. Bărbatul din Mediaș a fost trimis în judecată, în 16 septembrie 2025, alături de fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și alte 20 de persoane, membri ai grupării șefului mercenarilor români. Potra este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică.

Potrivit rechizitoriului, Horațiu Potra a format un grup paramilitar de 21 de persoane, care a organizat, în decembrie 2024, o deplasare cu șapte autoturisme spre București, în care se aflau arme albe bastoane, spray-uri lacrimogene, boxuri, două pistoale și materiale pirotehnice extrem de periculoase. Scopul deplasării era acela de a participa la proteste violente, după decizia Curții Constituționale privind anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. 

„Protestele urmau a fi deturnate în acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă a primului inculpat (Călin Georgescu), în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept, punând în pericol siguranța națională”, a transmis Parchetul General.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro