Cuprins:
Cărțile de identitate actuale vor fi retrase treptat din uz
În prezent, milioane de cetățeni români dețin cărți de identitate în formatul vechi, însă acestea vor mai putea fi utilizate doar până la 3 august 2031. Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Interne, de la data demarării proiectului CEI (2 august 2021) și până la finalizarea implementării acestuia la nivelul întregii țări, toate cărțile de identitate clasice (buletinul) vor fi emise având ca termen maxim de valabilitate această dată, care marchează finalul perioadei de tranziție către noile documente conforme cu normele europene.
Actele emise înainte de aplicarea regulamentului european își păstrează valabilitatea până la data înscrisă pe ele, fără a putea depăși însă termenul de 3 august 2031. Introducerea noului sistem urmărește consolidarea nivelului de securitate al actelor de identitate în Uniunea Europeană și armonizarea standardelor aplicabile tuturor cetățenilor statelor membre.
Ce este cartea electronică de identitate
Cartea electronică de identitate (CEI) este un document oficial emis de statul român, de dimensiunea unui card bancar (format ID1), care conține atât date tipărite la vedere, cât și date stocate pe un cip electronic integrat. Introdusă în 2025, CEI este dotată cu elemente moderne de securitate și sisteme avansate împotriva falsificării.
Documentul permite titularului să-și dovedească identitatea atât în mod fizic, cât și în mediul online, oferindu-i, de asemenea, posibilitatea să utilizeze serviciile digitale puse la dispoziție de instituțiile publice și de operatorii privați. CEI este emisă în conformitate cu normele europene și internaționale în vigoare privind securitatea documentelor de călătorie, putând fi folosită și pentru deplasări în statele membre ale Uniunii Europene și în țările din Spațiul Schengen.
De ce a fost introdusă CEI
Cartea electronică de identitate a fost introdusă în România în baza unui proces de aliniere la standardele europene privind actele de identitate. Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație stabilește cerințe de securitate pentru cărțile de identitate emise de statele membre, inclusiv integrarea unui suport de stocare electronic (cip) care conține date biometrice.
În România, cadrul legal este stabilit prin Ordonanța de Urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români și acte normative ulterioare care reglementează implementarea și caracteristicile tehnice ale CEI. Scopul principal al noii cărți electronice de identitate constă în creșterea securității documentului, prevenirea falsificării și facilitarea accesului la servicii digitale.
Ce informații vizibile conține CEI
Cartea electronică de identitate integrează atât elemente vizibile, tipărite pe suportul fizic al documentului, cât și informații stocate în format electronic, menite să asigure un nivel ridicat de securitate și de funcționalitate extinsă.
În ceea ce privește conținutul tipărit, CEI-ul include simboluri oficiale și date esențiale pentru identificarea titularului. Pe fața cărții electronice de identitate sunt imprimate drapelele Uniunii Europene și României, stema României, elemente care confirmă statutul documentului ca act național recunoscut la nivel european.
Tot la vedere se regăsesc datele personale ale titularului (numele și prenumele, sexul, cetățenia și data nașterii), precum și numărul unic al actului de identitate. Mai sunt menționate data la care expiră documentul, pentru a indica perioada de valabilitate, și numărul CAN (Card Access Number), necesar pentru accesarea în siguranță a informațiilor stocate electronic.
Documentul mai cuprinde semnătura olografă a titularului, element clasic de validare a identității, și simbolul specific care atestă faptul că este vorba despre un „document electronic”.
Conținutul electronic al CEI
Dincolo de informațiile vizibile, CEI conține și un suport electronic (cip) în care sunt stocate date suplimentare, într-un format securizat. În mediul digital sunt incluse toate datele vizibile de pe document – nume, prenume, sex, cetățenie, data nașterii, semnătura olografă și codul numeric personal (CNP) – la care se adaugă informații extinse, ca prenumele părinților titularului și locul nașterii.
Cipul mai încorporează certificate digitale utilizate pentru autentificare și pentru aplicarea semnăturii electronice, care facilitează accesul la servicii publice și private în mediul online. Pentru creșterea nivelului de securitate, sunt stocate și imaginea facială a titularului CEI și imaginile amprentelor a două degete, cu mențiunea că există situații excepționale în care amprentele nu sunt prelevate de la copiii între 0 și 12 ani, conform reglementărilor în vigoare.
În plus, în cip mai este înscrisă adresa de domiciliu din România sau mențiunea „fără domiciliu în România”, după caz, precum și adresa de reședință a titularului. Prin această structură complexă, care combină datele tipărite cu cele digitale, cartea electronică de identitate oferă un standard ridicat de siguranță și funcționalitate, adaptat cerințelor actuale de identificare și utilizare în spațiul european, se precizează pe site-ul carteadeidentitate.gov.ro.
Ce sunt datele biometrice
Introducerea datelor biometrice în structura cărții electronice de identitate este un pas esențial în modernizarea sistemului de identificare. Aceste date, care includ imaginea facială și amprentele digitale ale titularului, sunt colectate în momentul emiterii documentului cu scopul de a crește gradul de protecție împotriva falsificării și de a reduce riscul utilizării frauduloase a identității unei persoane.
Prin integrarea elementelor biometrice, verificarea identității devine mai rapidă și mai precisă. Imaginea facială și amprentele permit confirmarea faptului că persoana care prezintă actul este titularul de drept.
Totodată, aceste date constituie o dovadă în plus că actul a fost emis de o autoritate competentă, în condiții legale. Orice tentativă de modificare sau de contrafacere a informațiilor înscrise în document poate fi depistată cu ușurință, ceea ce diminuează riscul de uzurpare a identității.
Beneficiile cărții electronice de identitate
Rolul datelor biometrice este esențial și în combaterea infracționalității. Utilizarea documentelor false pentru activități ilegale – imigrația clandestină, fraudele bancare sau alte tipuri de infracțiuni – este mult mai dificilă în cazul unui act care conține elemente biometrice securizate. Sistemele de verificare pot confrunta rapid datele stocate în mediul electronic cu persoana aflată în fața autorităților, sporind eficiența controalelor și reducând posibilitatea abuzurilor.
Colectarea și utilizarea acestor informații se face conform standardelor UE și a normelor stabilite de Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO). Respectarea acestor reguli asigură interoperabilitatea documentului românesc cu sistemele internaționale de verificare, facilitând recunoașterea și acceptarea cărții electronice de identitate în contextul călătoriilor în străinătate.
Un alt avantaj major îl constituie fluidizarea controlului la frontieră. Actele care includ date biometrice pot fi verificate automat în punctele de trecere, inclusiv prin intermediul sistemelor electronice de tip eGates. Acest lucru reduce timpul de așteptare și permite efectuarea unor controale riguroase într-un interval scurt, menținând un nivel ridicat de securitate.
Referitor la protecția datelor personale, legislația stabilește reguli clare și stricte. Imaginile amprentelor digitale colectate în procesul de producție sunt șterse automat din bazele de date imediat după ce titularul intră în posesia cărții electronice de identitate sau, cel târziu, la trei luni de la data programată pentru eliberarea documentului. Procedurile tehnice de ștergere sunt concepute astfel încât recuperarea totală sau parțială a informațiilor eliminate să fie imposibilă. Prin aceste măsuri se urmărește menținerea unui echilibru între necesitatea securității și respectarea dreptului la protecția datelor cu caracter personal.
Emiterea CEI: pași de urmat
Pentru obținerea CEI, persoanei solicitante îi sunt preluate fotografia facială și amprentele a două degete, necesare pentru integrarea datelor biometrice în noul document. Cererea pentru eliberarea CEI nu se completează manual. Datele sunt introduse direct în sistemul informatic de către funcționarul de la ghișeu, iar formularul este generat automat. Persoana care solicită cartea electronică de identitate va semna electronic cererea tipărită sau afișată în prezența reprezentantului serviciului de evidență a persoanelor.
Dacă domiciliul este stabilit într-un imobil ce aparține altei persoane, declarația de primire în spațiu a proprietarului sau a găzduitorului este, de asemenea, generată automat de sistem și se semnează la ghișeu. Dacă proprietarul, reprezentantul legal ori persoana împuternicită nu se poate prezenta la depunerea cererii, declarația poate fi autentificată în prealabil. Ea poate fi dată la un notar public sau în fața unui polițist din structurile teritoriale ale Poliției Române cu cel mult 90 de zile înainte de data depunerii cererii pentru CEI.
În cazul în care declarația este făcută în afara țării, la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular al României ori la autoritățile străine competente, termenul maxim este de șase luni anterior datei depunerii cererii. În acest caz, documentul trebuie tradus și legalizat, conform legislației în vigoare.
Pentru persoanele internate, găzduite sau aflate în îngrijirea unor instituții publice cu cazare ori în centre educative, CEI se emite cu menționarea domiciliului sau reședinței la adresa instituției respective. Dovada adresei de domiciliu sau de reședință se face printr-o declarație scrisă a conducătorului instituției sau a persoanei desemnate de acesta, în situațiile în care unitatea se află în subordinea autorităților administrației publice.
Acte necesare pentru eliberarea CEI
Pentru eliberarea CEI sunt necesare o serie de documente: actul de identitate anterior, certificatul de naștere, certificatul de căsătorie (dacă este cazul) sau hotărârea definitivă de divorț, precum și documentul care atestă domiciliul, în special dacă imobilul nu este înscris în cartea funciară ori datele ANCPI nu pot fi validate, potrivit hub.mai.gov.ro. De asemenea, trebuie prezentată dovada plății taxei aferente de 70 de lei, acolo unde este aplicabilă.
La depunerea cererii de eliberare a CEI, actele de stare civilă și cele care atestă domiciliul trebuie prezentate în original. În perioada de implementare a PNRR, contravaloarea CEI se suportă din fondurile europene prevăzute pentru Componenta 7 – „Transformare digitală”, Investiția 8 – „Carte electronică de identitate și semnătură digitală”.
Gratuitatea se aplică pentru o singură CEI eliberată unei persoane cu vârsta peste 14 ani, până la 30 iunie 2026.
Vezi pe larg ce act sunt necesare în 2026 pentru schimbarea buletinului!
Ce este cartea de identitate simplă (CIS)
Cartea de identitate simplă (CIS) este o alternativă la varianta electronică a documentului de identitate și este emisă, începând cu 2025, tot în format tip card, de dimensiunea unui card bancar (ID1). Actul include elemente de siguranță menite să prevină falsificarea și să asigure autenticitatea sa. Pe fața documentului sunt înscrise datele de identificare vizibile, similare celor regăsite pe cartea electronică de identitate, iar pe verso este menționată adresa de domiciliu din România.
Spre deosebire de CEI, CIS nu dispune de suport electronic integrat, adică nu conține cip și, deci, nu stochează informații în format digital. În consecință, nu poate fi utilizată ca document de călătorie în afara granițelor țării și nici pentru accesarea serviciilor publice sau private disponibile online. Cartea de identitate simplă servește exclusiv ca dovadă a identității titularului exclusiv în relația cu autoritățile și cu instituțiile de pe teritoriul țării.
Pentru emiterea acestui document este necesară captarea imaginii faciale a solicitantului, însă nu se preiau și amprente digitale, deoarece acestea nu pot fi stocate electronic. CIS oferă o soluție standard de identificare internă, fără funcționalitățile digitale și fără utilizare internațională.
Pașii procedurali pentru eliberarea CEI trebuie urmați și în cazul solicitării cărții de identitate simplă, cu excepția detaliilor legate de suportul de stocare electronic. În plus, taxa de eliberare este de 40 de lei. Informații privind actele necesare pot fi consultate aici.
Ce diferențe există între CEI și CIS
Atât CEI, cât și CIS sunt emise începând cu anul 2025, au același format tip card bancar și servesc drept dovadă a identității titularului. Cu toate acestea, între cele două acte de identitate există o serie de diferențe ce decurg din funcționalitățile suplimentare pe care le oferă cartea electronică de identitate și nu sunt disponibile și în cazul CIS, notează carteadeidentitate.gov.ro.
Printre avantajele CEI se numără, cum spuneam, protecția avansată a datelor personale, prin mecanisme moderne de securitate, și posibilitatea de a fi folosită ca document de călătorie în toate statele din UE, dar și în Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția și alte țări care o recunosc, cum ar fi Moldova sau Turcia.
De asemenea, CEI permite autentificarea online, astfel încât titularul să poată accesa servicii electronice fără a se deplasa fizic la ghișeu, și oferă posibilitatea de a aplica semnătura electronică cu valoare juridică prin certificatul încorporat în document.
Durata de valabilitate diferă în funcție de vârsta titularului, atât pentru CEI, cât și pentru CIS. În general, aceasta este de 4 ani pentru persoanele între 14-18 ani și de 10 ani pentru cei cu vârste între 18 și 70 de ani. Valabilitatea extinsă sau permanentă este pentru persoanele de peste 70 de ani (în funcție de reglementările în vigoare).
CEI facilitează gestionarea adresei de domiciliu sau de reședință fără a fi necesară emiterea unui nou act și poate fi eliberată de misiunile diplomatice sau consulatele României în străinătate. Un alt avantaj îl reprezintă disponibilitatea cărții electronice pentru copii de 0-14 ani.
În schimb, CIS se limitează la a confirma identitatea titularului pe teritoriul României și nu oferă aceste funcționalități digitale sau internaționale.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4c71d3bdffdc2aa842bb4c4f0307949a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_1b1eb16b73619b7d84806be25e8b61dd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5edfc93c49cab8a8eb1ac927c630c4eb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_f85c93114cdcb84f5638f7f02fed1180.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_e729b4462f2a28959e9a03fc94fa9d2d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_7a6e3ada80cb968084b23cb9d98632dd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_e2e9e296f551a58e7637f0f7901c52e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b5d0d68d4fd85de9819e4e01bac3b2cb.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_ea6126215c5d91ff8765ba24f56ee65f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_4567f8f9bcea005975ac4c1d3f086e60.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_2dc662106ae0fd2996003075f7b5dc72.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_735cf41af0aa3d517381e9c1ece5d2a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_bd210394f9cb40666dc4361aba54327b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_53c3eb9b73c50f1dd10a33a0cd894b2e.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_23bea1d542d801ed3093b599c4852ab3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3f01e6bc8873bb0ce619aa51a7e29ccd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_3782884f9dc3e18c8202fbf2aee15837.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_fda7092de6345ed38791dc1dc4ef9a3c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_8b238ea939297494547d91403eebb3e9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_3dd2dd0088d7e359b52bb6857a42daf5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2587d8ceabd36a4fde05ef14ee66fa9e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_2983c8585f36f3e86ad36cfb1a1b9500.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_b828da1ae65ae04f54a377bbd0b3dd44.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_3aa3f3053a885a35b8357bbf0d9df728.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_c725552bb0ca6847aa8733c096e8ba54.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_e2628534d982748c30a41c66f80c0ac5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/cei-2025.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/se-deschide-un-nou-santier-pe-dimitrie-pompeiu--foto-vlad-chirea-libertatea.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/primele-avioane-cisterna-de-realimentare-ale-sua-au-ajuns-in-romania--la-4-zile-dupa-sedinta-csat-e1773584858605.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_664d8a0872b8b6714c85e1b835997ec0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8df59e7594de13c08269236b8f7109ea.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/razboinicii-consiliu-15-martie-1-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/andreea-popescu-si-rares-cojoc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8130c79c89658fa488ed0c408f83fb28.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_479f9ec9127fc14a93ba23f702dca941.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_45ee583a67f69820592efa6f4f4230c1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_16ca29bc7afe0d86f0b04b6cfab4168d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/ilie-bolojan-a-avertizat-psd-si-a-amenintat-cu-ruperea-coalitiei-daca-sorin-grindeanu-depune-amendamente-la-buget-e1773586453373.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/sorin-grindeanu-psd-17.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/filmari-pentru-un-loc-sigur.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/ciuperci-urechi-de-lemn.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/healthy-menu-recipe-food-diet.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/femeie-barbat-masa-restaurant-miniciuna.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/scena-capela-sixtina-recreata-om-versus-ai.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/vacanta-de-paste-2026-cand-incepe-si-cat-dureaza.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/frunzele-morcovilor.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/modele-subiecte-matematica-simulare-evaluare-nationala-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/investitorii-din-ungaria-pariaza-pe-piata-imobiliara-din-romania-birouri-malluri-si-proiecte-rezidentiale.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/12/oferta-lidl-produse.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/targ-miere-bucuresti-40-scaled.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/buletin-electronic-1.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/alexandra-capitanescu--foto-captura-youtube2.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/01/lia-olguta-vasilescu-psd-1-e1767992240424.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/un-barbat-isi-consoleaza-prietenul-deprimat--foro-ilustrativ2-shutterstock388576783.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/03/protest-cu-ochii-pe-justitie--foto-vlad-chirea.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.