Alpinistul român Horia Colibășanu explică riscurile pentru expedițiile în Himalaya și spune ce îi atrage cel mai mult pe turiști în Nepal și Tibet, în zonele distruse de tragedie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dezastrul din Himalaya a îngrozit întreaga lume. Peste 1.000 de persoane sunt date dispărute în total, în urma tragediei care a afectat zonele din Nepal și Tibet. Alpinistul român Horia Colibășanu a explicat, în exclusivitate pentru Libertatea.ro, ce îi atrage pe turiști în regiunile afectate și a spus care sunt riscurile la care se expun oamenii când încep expedițiile în Nepal și Tibet.
Cuprins:
- Peste 1.000 de persoane sunt date dispărute în Nepal și în Tibet
- Printre persoanele dispărute nu s-ar număra români
- Cât de important este ca turiștii plecați în expediții să se înregistreze la ambasadele din țările de destinație
- Ce îi atrage pe turiști în zonele afectate de inundațiile din Tibet și Nepal
- Horia Colibășanu explică și care sunt cele mai mari pericole pentru alpiniști în Tibet și Nepal
- În ce condiții ar fi avut șanse mai mari de salvare turiștii din Nepal
- Cum s-a produs tragedia din Nepal și Tibet
- Lista celor mai afectate zone din Nepal și din Tibet
Peste 1.000 de persoane sunt date dispărute în Nepal și în Tibet
Tragedia de proporții s-a produs miercuri, 26 august, în zona de frontieră dintre Nepal și Tibet, după prăbușirea unui ghețar uriaș în Himalaya. Avalanșa a ajuns în râul Lhende Khola și a declanșat o viitură extremă, care a măturat sate, drumuri, poduri și infrastructură de-a lungul văilor din Nepal și Tibet.
Cel puțin 165 de persoane au murit, iar aproape 1.500 sunt date dispărute pe ambele părți ale frontierei. Printre persoanele dispărute se află peste 700 de cetățeni străini, potrivit celor mai recente informații transmise de autorități și citate de Reuters. Bilanțul este însă provizoriu, iar operațiunile de căutare și salvare continuă.
Printre persoanele dispărute nu s-ar număra români
Din primele informații, printre persoanele dispărute în Nepal, în urma catastrofei din Himalaya, nu s-ar afla cetățeni români.
Totodată, alpinistul Horia Colibășanu a vorbit cu jurnaliștii Libertatea.ro și a explicat faptul că, în general, românii pleacă în grupuri organizate în expediții în Himalaya, însoțiți de ghizi. Aceste expediții se organizează, de regulă, în vârful sezonului când vremea este favorabilă.
„Nu știu să fie români acolo în acest moment. Sunt, în general, destul de mulți români care merg pe aceste trasee. Eu am fost chiar în primăvară acolo în zonă, dar acum nu este vârf de sezon. Românii, de multe ori, merg cu ghid și sunt mai bine organizați. Nu merg de capul lor și ghizii preferă să meargă când este sezon, când e vremea foarte bună. Asta înseamnă primăvara și toamna”, a explicat alpinistul român, pentru Libertatea.
Totodată, Horia Colibășanu a precizat că în această perioadă traseele sunt mai puțin aglomerate, fiind sezon de muson.
„Vara este muson, este ceva mai puțin aglomerat, dar în general românii nu merg în afara sezonului, dar nu se poate exclude”, a mai spus el.
Cât de important este ca turiștii plecați în expediții să se înregistreze la ambasadele din țările de destinație
Horia Colibășanu atrage atenția asupra faptului că turiștii se pot înregistra la ambasadă, în țările din Asia, tocmai pentru ca statul român să știe de prezența lor și să le poată oferi sprijin la nevoie.
„Nu este obligatorie înregistrarea la ambasade, dar este recomandată. Ambasadele au un sistem destul de bine pus la punct în care, la intrarea în țările din Asia, te anunță că poți să îi contactezi. Eu fac tot timpul chestia asta, mai ales în Pakistan, dar și în Nepal comunică, pentru că ambasada este la New Delhi în India. Este corect să îi ajuți să știe de tine”, a mai precizat el.
Ce îi atrage pe turiști în zonele afectate de inundațiile din Tibet și Nepal
Aproximativ 700 dintre persoanele dispărute sunt cetățeni străini, conform informațiilor disponibile la această oră, mulți dintre aceștia fiind turiști veniți să viziteze zonele din Nepal. Valea Langtang, un traseu de trekking de trei zile, este una dintre principalele atracții din zonă.
„În zonă este Valea Langtang. Este o vale foarte frumoasă, cum ar fi Bucegii la noi. Este destul de cunoscută, este aproape de Katmandu, nu este foarte lungă, este un trekking de trei zile”, explică alpinistul român.
Deși este o zonă foarte frumoasă, vorbim și de o vale foarte înclinată, o zonă abruptă în care s-au mai produs tragedii în trecut.
„Vorbim de o zonă foarte pitorească, dar și foarte înclinată, motiv pentru care la cutremurul din 2015 acolo au fost alunecări de teren și au fost luate sate întregi. Este o zonă foarte abruptă din Himalaya. Probabil acest aspect are legătură și cu această alunecare de ghețar care a produs viitura.
O parte din turiști erau nu pe această vale, care merge undeva în dreapta, ci erau la punctul de frontieră cu Tibetul. Viitura cumva a venit dinspre punctul de frontieră spre intrarea în valea Langtang”, spune el.
A horrific scene of severe flooding at the Rasuwagadhi border point on the Nepal-Tibet border.
— Ravi Pandey?? (@ravipandey2643) August 26, 2026
The strong currents wreaked havoc across the area, leaving 400 pilgrims and 105 Indian tourists also missing in the Nepal floods.#NepalFloods #Nepal #Rasuwa #FlashFlood #Floods pic.twitter.com/dwAX12Gj7l
Horia Colibășanu explică și care sunt cele mai mari pericole pentru alpiniști în Tibet și Nepal
Alpinistul Horia Colibășanu atrage atenția că tragedia i-a afectat în special pe turiștii aflați în deplasare prin văile și zonele de frontieră, nu pe cei aflați la mare altitudine. Potrivit acestuia, riscurile din aceste regiuni diferă semnificativ în funcție de locul în care se află oamenii, iar Nepalul este în mod special vulnerabil la ploi abundente și viituri.
„Cei mai mulți dintre turiștii afectați erau pe șosea cu autocarele. Cine era sus pe munte chiar nu a fost afectat. În punctul de frontieră am văzut că au fost luate autocare cu totul.
În ceea ce privește condițiile meteo și pericolele pentru alpiniști, Nepalul este o țară în care plouă mult, sunt inundații, o vale poate deveni o zonă de viitură, dar sunt diferite de ceea ce fac cei care merg în expediții (...) Zonele de Himalaya, India, Pakistan și Tibet pot fi periculoase”, precizează alpinistul român, în interviul acordat pentru Libertatea.
So sad ? let's pray for Nepal pic.twitter.com/HvAMfFW7rp
— Samuel™ (@MwongelaHub) August 26, 2026
În ce condiții ar fi avut șanse mai mari de salvare turiștii din Nepal
Horia Colibășanu explică faptul că șansele de supraviețuire au depins foarte mult de locul în care oamenii au fost surprinși de viitură. În zonele cu versanți în apropiere, cei aflați în calea apelor ar fi putut urca spre teren mai înalt, însă situația a fost mult mai dificilă în zona punctului de frontieră, unde viitura a ajuns brusc.
„Turiștii din zona mai îndepărtată a viiturii puteau să urce pe panta muntelui și aveau o șansă mai bună de a nu fi afectați, dar acolo, în punctul de frontieră, se pare că a venit destul de brusc viitura, oamenii erau pe un teren destul de plat și nu au avut timp să fugă. A fost puțin mai periculos”, explică el.
Alpinistul român spune că este foarte greu pentru turiștii aflați în autocare să fugă din calea viituri sau a alunecărilor de teren.
„Mi se pare foarte greu să mai apuci să faci ceva când ești într-un autocar și viitura vine și ia tot punctul de frontieră cu tot cu autocare”, a mai adăugat acesta.
Cum s-a produs tragedia din Nepal și Tibet
Dezastrul a început la mare altitudine, în Himalaya, unde o porțiune importantă din partea inferioară a unui ghețar s-a desprins de la aproximativ 5.200 de metri altitudine.
Masa de gheață a căzut aproximativ 1.200 de metri, antrenând în coborâre cantități uriașe de rocă și sedimente. Avalanșa de gheață și rocă a ajuns în râul Lhende Khola, în Tibet, la aproximativ 20 de kilometri de punctul de frontieră dintre China și Nepal, mai precizează sursa citată mai sus.
Materialul prăbușit a blocat temporar cursul râului, formând un baraj natural. Când acesta a cedat, apa acumulată, împreună cu gheața, rocile și noroiul, a pornit cu o forță uriașă în aval.
Fenomenul s-a produs în jurul orei 8.40 dimineața, ora locală, pe 26 august. Localnicii au fost luați prin surprindere, iar autoritățile au fost nevoite să înceapă operațiunile de salvare într-o zonă în care infrastructura fusese deja distrusă de viitură.
Primele informații indicau producerea unui cutremur cu magnitudinea 4,4, despre care se credea că ar fi putut declanșa prăbușirea.
Ulterior, US Geological Survey (USGS) a revizuit această interpretare. Semnalul seismic înregistrat nu a fost provocat de un cutremur tectonic, ci de prăbușirea masivă de gheață și rocă și de alunecarea de teren.
Lista celor mai afectate zone din Nepal și din Tibet
Una dintre cele mai grav afectate regiuni din Nepal este districtul Rasuwa, aflat imediat la sud de granița cu China.
Viitura a lovit localități precum Timure și Syapru Besi, după care a continuat de-a lungul sistemului de râuri Bhote Koshi și Trishuli.
În aval au fost afectate și zone din districtele Nuwakot și Dhading.
În Tibet, una dintre zonele grav afectate este Gyirong, iar Gyirong Port, un important punct de trecere între Tibet și Nepal, a fost lovit de torentul de apă și sedimente.
