«Ia zi, fă, cum e p…a de ţigancă?»

Când mi s-a propus să încerc acest experiment, mi s-a părut o idee extrem de amuzantă. Tot ce trebuia să fac era să mă îmbrac în haine tradiţionale ţigăneşti, să mă plimb prin oraş, să intru în magazine sau în cafenele şi să surprind reacţiile oamenilor.

Mi-am pus fustele lungi, cămaşa înflorată şi baticul şi am pornit la drum. Lucrurile s-au complicat de la prima oprire, într-o staţie de autobuz. Aici s-a apropiat de mine un cetăţean care a început să-mi vorbească urât: “Ce cauţi tu, fă, aici, aştepţi p…a albă sau neagră?”, şi, pentru că nu i-am răspus, a continuat: “Ia zi, fă, cum e p…a de ţigancă?”

«Stai pe loc, ce cauţi tu aici?»

M-am urcat într-un autobuz. Era aglomerat, dar în jurul meu era liber. Nimeni nu dorea să stea în preajma mea. Următoarea oprire, un magazin de cosmetice. În clipa în care am intrat s-a făcut linişte. Toate vânzătoarele erau cu ochii pe mine. Am intrat apoi şi într-unul de lenjerie intimă. Am întrebat dacă pot să probez ceva. Vânzătoarea mi-a aruncat o privire tăioasă şi mi-a răspuns răstit: “Doar sutienul!”

Într-o cafenea de fiţe, următoarea destinaţie, nici nu am intrat bine că un angajat m-a luat în primire: “Stai pe loc, ce cauţi tu aici?” Resemnată, am ieşit, gândindu-mă că niciodată nu am fost mai umilită ca în ziua în care am purtat straie ţigăneşti.

fotografii: Robert Hanciarec

Urmărește-ne pe Google News