Iarna secolului se abate peste Europa. Experții avertizează că vor fi perioade de ger arctic

Valuri de frig arctic peste Europa

Un vortex polar slab ar putea aduce o iarnă aspră în mai multe zone ale Europei. Experții sunt momentan împărțiți, dar avertizează că după Crăciun ar putea urma o perioadă de frig intens, relatează Euronews.

Potrivit meteorologilor, așa-numitul vortex polar va fi mai slab decât de obicei în această iarnă. Pentru Germania, de exemplu, acest lucru va însemna cel mai probabil o iarnă rece, cu episoade de frig arctic, susțin experții. Ultima dată când un model meteorologic meridional a dus la o „iarnă a secolului” în Germania a fost în 1978/79. Atunci, populația s-a confruntat cu ninsori abundente, viscol și temperaturi neobișnuit de scăzute.

Centrului European de Prognoză: răcire, dar doar după sărbători

Modelele meteo actuale conturează un scenariu general blând pentru zilele din jurul Crăciunului, cu excepția unor posibile scăderi izolate de temperatură.

Modelul pe termen lung al Centrului European de Prognoză Meteo indică, de asemenea, o răcire, dar doar după sărbători. Doar Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA anticipează temperaturi medii semnificativ mai ridicate pentru întreaga lună.

Totuși, această medie este puternic influențată de următoarele două săptămâni, ceea ce nu contrazice o posibilă răcire ulterioară. Pe scurt: situația rămâne deschisă.

Ianuarie: ger sau primăvară timpurie?

În ianuarie, experții indică în principal o vreme schimbătoare, ușor blândă, cu puțină iarnă și mult gri.

Același lucru sugerează și modelul NOAA, deși calculele sale au fluctuat considerabil în ultima perioadă. Interesante sunt modelele Sistemului European de Informații Privind Incendiile Forestiere (EFFIS): acestea arată un ianuarie ușor mai rece și mai uscat decât media pe termen lung.

Astfel de condiții meteo ar indica prezența unui anticiclon stabil deasupra Europei Centrale. Iar presiunea ridicată în ianuarie poate fi înșelătoare: în timpul zilei atmosfera pare calmă, dar ceata și răcirea conduc rapid la îngheț persistent.

Mai intervine și factorul vortexului polar. În special în mijlocul iernii, acesta poate produce tulburări care să direcționeze aerul rece arctic spre Europa. Deși niciun model actual nu arată o prăbușire iminentă a vortexului polar, tendințele de presiune ridicată sunt, în esență, compatibile cu o astfel de evoluție.

La Niña și El Niño

Centrul de Predicție Climatică al NOAA a confirmat, de asemenea, că fenomenul La Niña este prezent în acest an și se așteaptă să persiste până în perioada decembrie 2025 – februarie 2026.

În general, La Niña aduce temperaturi sub medie în Europa de Vest.

La Niña face parte dintr-un ciclu climatic natural însă, la fel ca El Niño, poate provoca fenomene meteorologice extreme la nivel global. Apare atunci când temperaturile la suprafața oceanului în Pacificul central și estic scad sub medie. Este opusul fazei calde El Niño.

Ambele fenomene pot avea efecte semnificative asupra vremii la nivel global, inclusiv în Europa, însă cu cât o regiune este mai îndepărtată de Pacific, cu atât impactul direct poate fi mai redus. În mod obișnuit, La Niña aduce condiții mai reci și mai umede în Alpi, ceea ce poate duce la ninsori mai frecvente și mai abundente. Pentru schiori, perspectiva unei „ierni a secolului” ar putea fi, așadar, o veste bună.

Ce este Vortexul Polar?

Vortexul polar este un fenomen atmosferic de mari dimensiuni, reprezentând o circulație puternică, în formă de ciclon, a aerului rece din regiunile polare situate în stratosfera și troposfera Pământului. Acest vortex formează o masă de aer extrem de rece care se rotește în jurul Polului Nord (vortexul polar nordic) sau sudic (vortexul polar sudic), având mișcări contrare acelor de ceasornic în emisfera nordică și în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică.

Fenomenul apare datorită diferențelor mari de temperatură și presiune dintre regiunile polare și latitudinile mai joase, care generează un curent jet puternic ce înconjoară și menține aerul rece izolat la poli. Vortexul polar este cel mai puternic în timpul iernii, când contrastul termic între poli și zonele subtropicale este maxim, și poate influența în mod direct vremea din regiunile temperate.

Când vortexul polar devine instabil sau se slăbește, masele de aer extrem de rece pot coborî către latitudini mai joase, provocând valuri de frig severe în zone mult mai sudice decât regiunile polare. Astfel, vortexul polar are un rol crucial în modelarea climatului și fenomenelor meteorologice, fiind monitorizat constant pentru a anticipa perioadele cu temperaturi extrem de scăzute sau alte condiții meteo nefavorabile.

Cum afectează vortexul polar vremea în România

Vortexul polar afectează vremea în România prin influențarea temperaturilor și a condițiilor meteorologice, mai ales în sezonul rece. În condiții normale, vortexul polar menține aerul foarte rece concentrat în regiunile polare. Când acesta este puternic, România poate avea ierni mai blânde, cu temperaturi mai ridicate decât media.

Însă când vortexul polar slăbește sau este perturbat, masele de aer rece pot coborî spre latitudini mai joase, inclusiv România, aducând o răcire accentuată, valuri de frig, ninsori abundente și viscol. Acest fenomen este cel mai frecvent în perioadele de tranziție către iarnă și primăvară.

De asemenea, schimbările climatice contribuie la schimbarea modului cum vortexul polar influențează vremea, făcând fenomenele meteorologice mai variabile și extreme.

Cele mai mari zăpezi din România

Cele mai mari zăpezi din România au fost înregistrate în timpul iernii din 1953-1954, cunoscută ca „Marele Viscol”. În această perioadă, la stația meteo din Călărași a fost măsurat un strat record de zăpadă de 173 cm, iar în unele zone din sud-estul țării troienele au atins chiar și 5-7 metri înălțime. Zăpada a acoperit o mare parte din țară, inclusiv București, unde vântul a suflat cu viteze de până la 126 km/h, formând munți de zăpadă care au blocat tramvaiele și au necesitat intervenția armatei.

În acea iarnă, condițiile extreme de viscol și zăpadă au paralizat complet activitățile zilnice, fiind una dintre cele mai grele ierni din istoria României. În alte orașe s-au măsurat straturi impresionante de zăpadă, cum ar fi 150 cm la Turnu Măgurele, 138 cm la Cernavodă sau 135 cm la Iași.

Un alt record notabil de strat de zăpadă a fost înregistrat în 1892 în municipiul Roman, cu un strat de zăpadă de 250 cm, însă cel mai documentat și impactant rămâne viscolul din 1954. Această iarnă rămâne un reper în istoria meteorologică a României datorită influenței sale dramatice asupra populației și infrastructurii pe termen lung.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE