Vortexul polar perturbat și o anomalie de presiune vor aduce zăpadă și ger în Europa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un fenomen rar de încălzire stratosferică timpurie, prognozat pentru săptămânile următoare, va slăbi Vortexul Polar, afectând circulația atmosferică și aducând o iarnă 2025 - 2026 mult mai rece în SUA, Canada și părți din Europa.
Cuprins:
Un fenomen rar aduce frig și zăpadă în SUA și Europa. Prognoza pentru iarna 2025 - 2026
Un eveniment rar de încălzire stratosferică timpurie începe să apară în prognoza pentru săptămânile următoare, indicând o slăbire și o perturbare a vortexului polar.
Conform severe-weather.eu, încetinirea semnificativă a vortexului polar prognozată pentru iarna 2025 - 2026 ar putea aduce o vreme considerabil mai rece în Statele Unite, Canada și părți din Europa.
„Legat de prognoza privind ninsorile pentru prima jumătate a lunii decembrie, se poate observa o bună distribuție a căderilor totale de zăpadă din sudul Canadei către nordul, vestul și nord-estul Statelor Unite, cu o posibilă răspândire și asupra Câmpiilor și estului. Aceasta este, desigur, o medie de ansamblu, așa că ceea ce contează nu sunt cifrele reale, ci acoperirea generală.
Deasupra Europei, observăm în prezent indicii pentru o anomalie a aerului rece deasupra părților nordice și centrale, precum și deasupra Regatului Unit. Acest lucru se datorează zonei de joasă presiune situate deasupra nordului/nord-estului, care permite un flux nordic către continent”, explică specialiștii.
Încălzirea stratosferică bruscă (SSW) înseamnă practic o creștere puternică a temperaturii și a presiunii în stratosferă. Aceasta provoacă o perturbare majoră a circulației și, ca urmare, poate duce la colapsul complet al vortexului polar.
Ce este Vortexul Polar?
Vortexul polar este un fenomen atmosferic de mari dimensiuni, reprezentând o circulație puternică, în formă de ciclon, a aerului rece din regiunile polare situate în stratosfera și troposfera Pământului. Acest vortex formează o masă de aer extrem de rece care se rotește în jurul Polului Nord (vortexul polar nordic) sau sudic (vortexul polar sudic), având mișcări contrare acelor de ceasornic în emisfera nordică și în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică.
Fenomenul apare datorită diferențelor mari de temperatură și presiune dintre regiunile polare și latitudinile mai joase, care generează un curent jet puternic ce înconjoară și menține aerul rece izolat la poli. Vortexul polar este cel mai puternic în timpul iernii, când contrastul termic între poli și zonele subtropicale este maxim, și poate influența în mod direct vremea din regiunile temperate.
Când vortexul polar devine instabil sau se slăbește, masele de aer extrem de rece pot coborî către latitudini mai joase, provocând valuri de frig severe în zone mult mai sudice decât regiunile polare.
Astfel, vortexul polar are un rol crucial în modelarea climatului și fenomenelor meteorologice, fiind monitorizat constant pentru a anticipa perioadele cu temperaturi extrem de scăzute sau alte condiții meteo nefavorabile.
Cum afectează vortexul polar vremea în România
Vortexul polar afectează vremea în România prin influențarea temperaturilor și a condițiilor meteorologice, mai ales în sezonul rece. În condiții normale, vortexul polar menține aerul foarte rece concentrat în regiunile polare. Când acesta este puternic, România poate avea ierni mai blânde, cu temperaturi mai ridicate decât media.
Însă când vortexul polar slăbește sau este perturbat, masele de aer rece pot coborî spre latitudini mai joase, inclusiv România, aducând o răcire accentuată, valuri de frig, ninsori abundente și viscol. Acest fenomen este cel mai frecvent în perioadele de tranziție către iarnă și primăvară.
De asemenea, schimbările climatice contribuie la schimbarea modului cum vortexul polar influențează vremea, făcând fenomenele meteorologice mai variabile și extreme.
Cele mai mari zăpezi din România
Cele mai mari zăpezi din România au fost înregistrate în timpul iernii din 1953-1954, cunoscută ca „Marele Viscol”. În această perioadă, la stația meteo din Călărași a fost măsurat un strat record de zăpadă de 173 cm, iar în unele zone din sud-estul țării troienele au atins chiar și 5-7 metri înălțime. Zăpada a acoperit o mare parte din țară, inclusiv București, unde vântul a suflat cu viteze de până la 126 km/h, formând munți de zăpadă care au blocat tramvaiele și au necesitat intervenția armatei.
În acea iarnă, condițiile extreme de viscol și zăpadă au paralizat complet activitățile zilnice, fiind una dintre cele mai grele ierni din istoria României. În alte orașe s-au măsurat straturi impresionante de zăpadă, cum ar fi 150 cm la Turnu Măgurele, 138 cm la Cernavodă sau 135 cm la Iași.
Un alt record notabil de strat de zăpadă a fost înregistrat în 1892 în municipiul Roman, cu un strat de zăpadă de 250 cm, însă cel mai documentat și impactant rămâne viscolul din 1954.
Această iarnă rămâne un reper în istoria meteorologică a României datorită influenței sale dramatice asupra populației și infrastructurii pe termen lung.
