Tergiversarea CCR privind pensiile speciale se va vedea la alegerile parlamentare din 2028, spune Ilie Bolojan: „Chestiune de bun-simț”

Bolojan se teme că decontul se va vedea peste doi ani, la alegerile parlamentare

Șeful Executivului a afirmat că era important să facă acele precizări. „Mi s-a părut de bun simţ ca instanţa constituţională, Curtea, să aibă toate datele atunci când ia o decizie, să ştie care sunt efectele unei amânări. Pe de o parte, pentru că Comisia Europeană consideră că acest jalon nu este îndeplinit şi ştiţi că a fost o discuţie în lunile trecute că ba da, e îndeplinit, de fapt nu se interpretează în felul acesta”, a afirmat Bolojan.

Și a continuat: „Aici nu e vorba de o presiune, nu le-am cerut să dea o sentinţă sau alta, dar mi s-a părut de bun simţ să se ştie aceste lucruri, pentru că, în momentul în care vom pierde banii sau orice altfel de bani, se vor căuta responsabili. Şi aici problema nu este neapărat de cei 231 de milioane, deşi e mare păcat să pierzi 231 de milioane, pentru că asta înseamnă foarte multe proiecte, poate să însemne un spital, de exemplu, în România foarte bine pus la punct”.

În final, șeful Guvernului a avertizat că toate aceste tergiversări vor adânci nemulțumirile populației, iar oamenii își vor manifesta dezaprobarea la alegerile parlamentare care vor avea loc peste 2 ani.

„Cu cât această decizie se lungeşte, unul din lucrurile pe care le percep românii ca o mare nedreptate, pensiile care sunt la nivelul ultimului salariu, pensiile care sunt mult mai mari decât orice altă pensie din sectorul public în România şi din cel privat şi intrarea în pensie la 48-52 de ani, sunt nişte lucruri pe care oamenii nu le mai suportă. Nu sunt nici sustenabile din punct de vedere al sistemului nostru de pensii pe termen lung şi, dacă nu le corectăm, este evident că n-avem cum să le câştigăm încrederea cetăţenilor, nici în justiţie şi nici în lumea politică. Şi asta se va vedea în votul din 2028”, a conchis Bolojan.

Amintim că premierul Ilie Bolojan i-a transmis pe 6 februarie o scrisoare preşedintei Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, în care a înștiințat-o oficial că, în acest moment, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215 privind pensiile speciale, adică România poate pierde cele 231 milioane de euro. Practic, fără să o spună direct, premierul a cerut CCR să urgenteze verdictul la pensiile speciale, după 4 amânări, altfel Comisia Europeană va anunța oficial pierderea banilor.

Următorul termen a fost fixat de CCR pentru 11 februarie.

Ce prevede al doilea proiect al pensiilor speciale și de ce este blocat la CCR

Mai întâi, trebuie spus că primul proiect al Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost respins de CCR în octombrie 2025 pentru că nu avea avizul CSM, după o sesizare făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

Apoi, al doilea proiect a fost asumat de Guvernul Bolojan în Parlament pe 2 decembrie 2025. Executivul a decis atunci că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 ca în prezent, și cu maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, cum este acum. „Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, scria în document. Mai simplu spus, a rămas același procent ca în primul proiect, cel respins de CCR.

Modificarea s-a făcut doar la perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani. Aceasta va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026, și nu de 10 ani, cum era în primul proiect. „În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani”, mai scrie în document.

Dar și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR tot de Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea. Iar CCR a amânat până acum de 4 ori verdictul, două dintre amânări fiind cauzate de faptul că cei 4 judecători numiți de PSD au boicotat ședințele. Foarte important este însă că și Curtea de Apel București tergiversează decizia în cazul judecătorilor CCR, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, acesta fiind motivul pentru care CCR a amânat ultima dată un verdict la pensiile speciale ale magistraților.

Al cincilea termen de judecată a fost fixat de CCR pentru 11 februarie.

Cine sunt cei 9 judecători ai CCR

Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.

Partidele politice aflate la putere au o mare influență. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.

• Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
• Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
• Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
• Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
• Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
• Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
• Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
• Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
• Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE