CCR a respins legea pensiilor magistraților pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea. Premierul a amenințat cu demisia dacă legea pică. Cum a motivat Curtea

UPDATE ora 20.30: Ilie Bolojan nu își dă demisia după ce CCR a respins legea pensiilor magistraților pe care și-a asumat răspunderea. El a precizat că Guvernul pe care îl conduce va relua demersul.

UPDATE ora 18.50: CCR a transmis presei comunicatul care explică decizia, însă limbajul folosit este plin de formulări juridice.

În esență, Curtea a spus că „lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin (3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”.

UPDATE ora 16.30: Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat că premierul Ilie Bolojan va avea un punct de vedere după ce CCR va transmite comunicatul.

Decizia s-a luat cu 5 voturi pentru și 4 contra

Curtea Constituțională a admis luni, 20 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a declarat legea adoptată de Guvern și asumată în Parlament neconstituțională.

Amintim că premierul Ilie Bolojan, aflat în funcție din 23 iunie, a spus încă din august că, dacă legea pică la CCR, „Guvernul nu mai are legitimitate”, afirmații repetate ulterior.

Libertatea a cerut un punct de vedere Executivului și va reveni atunci când va primi răspunsul.

Ce prevede legea pensiilor magistraților asumată de Guvern în Parlament

Pe scurt, reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut, așa cum este acum.

„Valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România”, a explicat Ilie Bolojan pe 29 august.

Procurorul general l-a avertizat pe Bolojan că vor fi consecințe. Premierul a amenințat cu demisia, apoi și-a nuanțat declarațiile

Decizia Executivului de a se atinge de pensiile judecătorilor și procurorilor a stârnit proteste vehemente și amenințări ale magistraților la nivel înalt. De exemplu, procurorul general al României, Alex Florența, l-a avertizat într-o discuție privată pe Bolojan că procesele, care și așa durează mult, vor dura și mai mult, iar calitatea justiției va scădea.

Iar pe 4 septembrie Curtea Supremă a anunțat că sesisează CCR. Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că legea adoptată de Guvernul Bolojan „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

În replică, Bolojan, aflat în funcția de premier din 23 iunie, a amenințat cu demisia dacă legea va pica la Curtea Constituțională. Întrebat dacă va demisiona, premierul a fost categoric: „V-am explicat și data trecută. Atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, este greu de presupus că un Guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”.

Ulterior, Bolojan și-a nuanțat declarațiile și a spus că „vă voi anunța eu dacă îmi dau demisia”.

Cine sunt cei 9 judecători ai Curții Constituționale care au dat verdictul

Partidele politice au o mare influență la numirile judecătorilor. PSD are 4 judecători CCR, PNL + Administrația Prezidențială au 4, iar UDMR are 1.

Cine sunt cei 9 judecători ai CCR și cine i-a propus:

• Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senatul României (2019)
• Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
• Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
• Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
• Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
• Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
• Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
• Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
• Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025).

Mandatul unui judecător este de 9 ani. Judecătorii Curții Constituționale se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.

Libertatea a scris duminică, 19 octombrie, că mai mulți judecători sunt înclinați să admită sesizarea Curții Supreme și să declare legea neconstituțională. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a fost judecător raportor în acest caz, conform informațiilor Libertatea.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE