Denisa Humă, elevă în clasa a șaptea, a mers la primarul Ciprian Ioniță Barnea, din Dumești, comuna ei, să-l întrebe ce are de gând cu biblioteca rămasă în paragină de ani buni. Fata face parte din grupul de inițiativă locală al copiilor, organism creat de Organizația World Vision. Ideea programului este să le dea încredere copiilor din rural că au o voce și că pot produce o schimbare în comunitate. „M-am trezit într-o dimineață și m-am gândit că trebuie să fac ceva”, a spus fata pentru Școala 9.
„Părinții mei mi-au spus că atunci când erau ei elevi existau fel de fel de cărți în bibliotecă, pe domenii specifice, știință, literatură clasică. Când l-am întrebat pe domnul primar mi-a spus că și azi sunt acele cărți acolo, doar că în altă stare, de degradare”, povestește Denisa.
Primari cărora nu le-a păsat
Primarul a chemat un structurist să vadă dacă spațiul bibliotecii poate fi reabilitat. „Experți mi-au zis că nu mai poate fi renovat. În perioada următoare mă gândesc să achiziționez containere pentru a muta biblioteca în ele și mai am un proiect pentru renovarea căminului cultural, cu finanțare de la Consiliul Județean, și acolo va fi și biblioteca”, a spus primarul din Dumești pentru Școala 9.
Este la primul mandat și speră ca înainte să-l încheie, Denisa să poată veni să împrumute prima carte.
În România, în anii ‘90 erau aproape 14 mii de biblioteci, astăzi sunt sub 9000. În Vaslui, de la 327 în 1990, astăzi mai sunt doar 207. Cele mai multe, peste o sută, au fost închise în ultimii zece ani. Îl întreb și pe primarul din Dumești de ce crede că bibliotecile au fost ferecate cu lacătul, una după alta. „Eu am lucrat 24 de ani în învățământ, am fost învățător și știu ce înseamnă un spațiu amenajat pentru copii. Nevoie este ca de aer. E lipsa de interes a celor care au fost în fruntea comunităților, oameni care nu dau importanță unor astfel de lucruri. Așa a fost să fie, să avem oameni cu patru clase la conducerea comunei, oameni care nu au înțeles importanța lecturii.”
Bibliotecă deschisă trei ore pe săptămână
La 23 de kilometri de comuna Denisei, în Vulturești, Mario Paraschiv, elev în clasa a opta, trebuie să meargă în cel mai apropiat oraș, Negrești, dacă vrea să împrumute o carte. „Am o bibliotecă în comună, doar că este deschisă numai duminică într-un interval foarte scurt și câteodată nici atunci”, spune băiatul. E pasionat de criminalistică, doar că nu prea găsește cărți pe tema asta în sat. Asta e o altă problemă: fondul de carte învechit. „Ar trebui să avem cărți noi și interesante. Majoritatea nu sunt interesați de clasici, așa că ar trebui niște cărți noi, care să-i atragă pe copii.”
Ștefan Iorga, un alt elev, din Pungești, Vaslui, a început să citească mai mult prin clasa a cincea, încurajat de profesoara de română. „În clasa a cincea și a șasea, am avut opționalul de lectură la ore și mergeam cu profesoara de română o dată pe săptămână la biblioteca școlară, când încă aveam bibliotecă școlară. Atunci colegii erau interesați de citit. Acum, de doi ani nu mai avem bibliotecă școlară pentru că a intrat școala în renovare”, spune elevul.
Ar devora orice carte science fiction. Seria „Harry Potter” e preferata sa. Genul ăsta de cărți nu sunt însă la biblioteca din comună care „este și foarte veche și foarte mică”. „E cam cât o jumătate dintr-o sală de clasă. Chiar dacă s-au mai făcut donații de cărți, nu avem spațiu suficient să le depozităm.”
Articolul complet, în Școala 9.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro