Înregistrări cu un preot din București surprins pe camerele video cum scoate bani cu umerașul din cutia milei

Biserica Sf. Proroc Daniel străjuiește o zonă liniștită din cartierul bucureștean Berceni, ferită de zgomotul bulevardelor principale. 

Ridicată la finele anilor ‘90 și sfințită pe 31 mai 1999 de Teodosie Snagoveanul, ea are o poveste care i-a sensibilizat pe enoriași. Ctitorul, preotul Benone Popoiag, originar din Buzău, a ridicat-o după ce fiul său, teolog, a murit într-un accident.

La slujire i s-a alăturat, până când a ieșit la pensie, în 2018, preotul Viorel Olaru, ginerele său. Lângă biserica de lemn s-a ridicat și o biserică mare, de beton.

Surse din parohie susțin că „sumele de bani făcute în lăcașul de cult sunt mari și folosite discreționar de cei care conduc”. Și totul începe cu o „instituție” în sine a credinței la români: cutia milei. 

Recomandări

Martor în dosarul Sf. Pantelimon: Una dintre doctoriţele arestate pentru omor, „surprinsă şi dezamăgită” dacă pacienții nu mureau în scurt timp

Cum arată cutiile de la „Sf. Proroc Daniel”

Cutia milei este „cutia darurilor sau a milosteniei, în care se strâng la biserică banii pentru săraci”, conform site-ului Eclesia Art, care vinde articole creștin-ortodoxe.

În Biserica de lemn Sf. Proroc Daniel sunt trei astfel de cutii. Două sunt în fața altarului, pe ambele fiind scris „DONAȚII”. Una e așezată pe verticală, alta așezată pe orizontală. O a treia cutie, mare, e la intrare.

Doar că banii nu ajung la săraci, spun sursele ziarului.

„Tocmai pentru că în cutiile mari, de lemn, se adunau sume însemnate, de ordinul miilor de lei, biserica a reglementat un sistem prin care cutia milei să fie deschisă în prezența mai multor persoane”, explică oamenii din parohie.

Regulile sunt prezentate în Hotărârea nr. 8783 din 25 octombrie 2011 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „referitoare la coresponsabilitatea slujitorilor și a organismelor parohiale și mănăstirești în privința respectării disciplinei financiar-contabile”.

Recomandări

Cum arată vacanța la mare pentru un nevăzător: „Când ne jucam cu toții în apă, se vedea că ne eliberaserăm de toate fricile. A fost ceva nou și inedit”

Ce spune „legea cutiei milei”

a) La efectuarea săptămânală a monetarului (deschiderea cutiei milei, precum și după slujbele religioase), alături de paroh şi preoții coslujitori, dacă sunt mai mulți preoți, să participe și epitropul bisericii și, prin rotație, unul dintre consilierii parohiali; 

b) Cutiile în care se depun donaţiile bănești ale credincioșilor vor fi asigurate cu două sau trei încuietori, iar cheile se vor păstra la două sau trei persoane diferite de cele implicate în administrarea bunurilor bisericești; 

d) Niciun preot paroh şi niciun preot coslujitor nu poate efectua singur monetarul.

Mic dicționar: epitropii sunt administratorii averii parohiale, un fel de contabili ai respectivei parohii. 

Practic, un preot care ar scoate singur banii ar încălca toate cerințele de mai sus. 

Umerașul

„Preotul Viorel Olaru a inventat un sistem prin care să scoată banii pe ascuns”, spun oamenii din parohie. Ustensila principală era un umeraș. „Dar nu un umeraș serios, ci unul subțire, din sârmă. Cum primiți când vă ridicați hainele de la curățătorie”, adaugă ei.

Recomandări

Recalcularea pensiilor: peste 82% dintre pensionari vor primi mai mulți bani. 800.000 de români nu vor beneficia de măriri

Olaru venea noaptea sau chiar ziua-n amiaza mare, când Benone era plecat la țară, când al treilea preot era și el plecat acasă sau făcea tot felul de alte servicii în parohie.

Sursa Libertatea:

Părintele lua cutiile puse în fața altarului și, în altar, le așeza între două piese de mobilier, cu orificiul prin care se introduc banii în jos. Ca să nu se împrăștie banii, lua o cutie de plastic și o punea pe jos, un loc unde să deverseze cascada monetară. Apoi, cu vârful umerașului, preotul agăța bancnotele și le trăgea în afara cutiei.

Ce se vede pe camerele de supraveghere

Angajații bisericii au observat, încă din 2017, că sumele scoase din cutia milei sunt mici. Așa că au luat la puricat camerele de supraveghere. Ce au văzut pe ele?

12 decembrie 2017. La ora 18.37, când afară e întuneric, Viorel Olaru apare în biserică și ia, mai întâi, prima cutie, cea așezată vertical. O așază în altar, între proscomidiar (lăcașul primirii darurilor) și masa de lucru. O golește de bani. La 18.39, o aduce înapoi și o ia pe cealaltă, cea așezată orizontal.

29 ianuarie 2018. Scenariul este identic, doar că ora e mai înaintată, după 19.00. În timp ce hainele preoțești i se scurg de pe Sfânta Masă, întors cu spatele, Olaru scoate banii din cutii.

18 martie 2018. Ziua se mărește, Olaru vine din ce în ce mai târziu. Este 19.23. Preotul pune cutiile în același loc. De data aceasta, unele bancnote le ia cu mâna și le pune deoparte, pe masă. Agită puternic una dintre cutii pentru a o goli.

Scenele se repetă de multe ori în 2018. „Pe lângă cele două cutii ale milei, Olaru desfăcea și o alta, cea în care se introduc banii din pomelnice. Pe imagini se vede și asta”, povestesc cei care au furnizat ziarului capturile video. În alte fotografii se observă că încuietoarea cutiei din altar este forțată.

De la începutul lui 2019, spun sursele, Viorel Olaru a deconectat tot sistemul de monitorizare „ca să scoată liniștit banii în continuare”.

Saga chitanțelor

În paralel cu scosul banilor din cutiile milei, preotul Viorel Olaru a perfecționat un sistem prin care tăia chitanțe prin care păstra 300-400 de lei în buzunar.

Perfecționa fiindcă primele chitanțe „duble” intrate în posesia ziarului Libertatea datau încă de când paroh era socrul său, Benone Popoiag.

Apoi, pe chitanța tăiată, dată credinciosului, erau adăugate cifra 3 sau 4, în funcție de sumă – 350, 450 – și „prefixul” în litere, „trei sute” sau „patru sute”, dar și serviciul exact, care lipsea de pe foaia trecută în contabilitate.

De exemplu, la chitanța 662 cu seria 058662 din decembrie 2016:

– În contabilitatea bisericii rămânea suma de 50 de lei pentru „contribuție biserică”
– Enoriașul plătea 450 de lei și primea chitanță cu această sumă pentru „contribuție biserică – înmormântare cu capelă”

Gândiți-vă că erați naș de botez. Benone Popoiag vă dădea chitanță pentru cât era serviciul, 300, 400 de lei. Iar dumneavoastră când vedeați chitanța vă gândeați „mamă, ce preot cinstit, mi-a dat chitanță fix cât am plătit”. Numai că el lăsa spațiu acolo, dedicat, și, de exemplu, dacă serviciul era 350 de lei, el lăsa spațiu în așa fel încât să rămână 50 pe cotor și adăuga 3-ul și „trei sute”-le doar pe această chitanță.

Sursă a ziarului:

În schimb, Viorel Olaru „folosea o foaie albă pe care scria suma ce rămânea pe cotor, 50, după care pe cealaltă chitanță adăuga suma reală încasată, de la 100 lei în sus. Doar că urmele de pix rămâneau și pe foaia originală”.

„Pedeapsa”: pus să plătească în rate

În ultimii trei ani s-au făcut mai multe plângeri, pe linie ierarhică, bisericească, în cazul celor doi preoți.

– La Arhiepiscopia Bucureștilor, unde o plângere a fost înregistrată chiar în iulie 2021;
– La Patriarhie, o lună mai târziu.

Astfel, la Biserica Sf. Proroc Daniel din Berceni a venit un audit bisericesc, care l-a găsit vinovat pe al doilea părinte, Viorel Olaru.

Totuși, nu i-au luat decât chitanțele indicate în plângeri, nefiind verificat și în urmă.

Sursă a ziarului Libertatea:

Pe 20 ianuarie 2022, la începutul acestui an, lui Viorel Olaru i s-au imputat 27.500 de lei. A plătit 16.040 de lei, însă ceilalți bani, 11.460 de lei, mai mult de 2.000 de euro, urmează să îi plătească în tranșe de 200 de lei până în noiembrie 2026!

„Mă angajez să achit lunar 200 de lei până la stingerea prejudiciului de 11.460 de lei. 20.01.2022. Preot Viorel Olaru”, se arată în documentul având antetul Protoieriei Sector IV din Capitală, unitatea administrativă care administrează mai multe parohii.

„S-a făcut anchetă, s-a verificat…”

Libertatea a fost la slujba de duminică de la biserica din Berceni. Câteva sute de oameni, atât în biserică, cât și în curte, unde ascultau rugăciunile în boxe.

„E un băiat foarte bun Viorel”, îl caracterizeză un enoriaș. Întărește o alta: „E cel mai harnic preot de aici”.

Viorel Olaru n-a ținut predica, în locul lui a făcut-o un diacon. A vorbit despre pilda tânărului bogat (Matei 19, 16-24), care se predică în noiembrie, luna premergătoare Nașterii Domnului. 

Libertatea l-a abordat pe Olaru la circa jumătate de oră după terminarea slujbei, în spatele bisericii, când a făcut un drum până la mașină.

– Bună ziua, părinte Olaru. Suntem de la ziarul Libertatea. Am vrea să vorbim puțin. Am primit mai multe documente…
– Nu știu, dumneavoastră luați legătura cu Patriarhia… (se îndepărtează)

– Am primit un document care este semnat de dumneavoastră, referitor la un audit, și am mai primit și niște imagini…
– Nu știu nimic, luați legătura cu Patriarhia.

– Da, dar…
– Nu am, nu am, s-a făcut anchetă, s-a verificat…

– Înțeleg, deci și cu imaginile din…
– S-a verificat absolut tot. Absolut tot. N-am treabă cu auditul eu.

– Dar ați semnat ceva referitor la un prejudiciu, pe care îl plătiți până în 2026…
– Luați legătura cu Patriarhia.

– Uitați documentul.
– (se îndepărtează, nu vrea să ia hârtia în mână) Nu am ce să vorbesc! Luați legătura cu Patriarhia. Nu am ce să vorbesc. Există purtător de cuvânt. Nici nu am voie să vorbesc.

– Aveți de ce să vorbiți, vă privește direct.
– Eu sunt angajatul Patriarhiei. Vă mulțumesc! (pleacă grăbit)

Arhiepiscopia tace

Libertatea a luat legătura cu Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR, care a menționat că instituția abilitată să ofere un răspuns nu e Patriarhia, ci „Arhiepiscopia de care aparține biserica sau Arhiepiscopia Bucureștilor”.

Arhiepiscopia a promis un răspuns de duminică, însă acesta nu a fost remis ziarului până acum.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro