„Bolnavii psihic nu sunt infractori”, scrie în manualul poliției. Intervenția agenților în cazul lui Alexandru Găzdac, împușcat în București
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Alexandru Găzdac a fost împușcat de 6 ori de polițiști acum doi ani și a decedat în urma rănilor. Libertatea a refăcut firul evenimentelor din acea noapte și continuă seria printr-un episod despre intervenția forțelor de ordine și pregătirea acestora în situații în care au de-a face cu o persoană cu tulburări psihice, așa cum a fost cazul bărbatului de 37 de ani, ucis în blocul bucureștean în care locuia.
Cuprins:
- Cele 15 minute fatale
- Ce recomandări au polițiștii români în manualul de bune practici
- Nu au făcut antrenament specific pentru astfel de situații
- Polițistă: „Ar trebui să fim antrenați săptămânal, de cel puțin două ori”
- Polițist SIAS: „Cu persoane care au probleme psihice se folosesc scuturi concave”
- „Oamenii cu probleme psihice nu vor să te vadă în uniformă. Asta îi irită și mai tare”
- Dacă cel din fața sa are probleme psihice, polițistul român nu a fost antrenat
- Când se folosește arma de foc în România
- Ce a spus polițistul care a tras
- Alte soluții în locul armei de foc
- Polițiști: „Nu e clar când avem voie să împușcăm sau nu infractori”
- Cine a coordonat echipajele care au intervenit asupra lui Alexandru Găzdac
- Ce s-a întâmplat cu polițistul care a tras în Alexandru Găzdac
- Alte cazuri în care polițiștii au folosit arma
- Polițiștii încadrați din surse externe
„Un nebun d-ăsta ne-a speriat. Ne-a amenințat cu un cui, l-au împușcat ăștia”, a spus polițistul David Bogdan în apelul său la 112, de la ora 4.12, imediat după ce Alexandru Găzdac a fost alergat pe holurile blocului în care locuia și împușcat în noaptea de 22 aprilie 2020.
Cele 15 minute fatale
<strong>Colegul lui Bogdan, polițistul Vlad Tudorache trăsese 6 gloanțe. La fața locului, în bloc, erau nouă oameni ai legii de la Secția 5: șapte polițiști și doi jandarmi.</strong>
Câțiva polițiști și jandarmi s-au luptat cu Alexandru Găzdac în lift, au dat cu spray lacrimogen, l-au urmărit pe scările blocului, dar n-au reușit să-l imobilizeze.
În total, intervenția a durat aproximativ 15 minute, până când l-au împușcat. Doar utilizând arma au putut forțele de ordine să-l oprească pe bărbatul de 37 de ani, desculț și îmbrăcat doar în boxeri, care îi „amenința cu un cui”.
Libertatea a discutat cu mai mulți polițiști, neimplicați în acest caz, despre cât de pregătiți sunt oamenii legii să intervină în situații în care de celalaltă parte se află o persoană confuză, speriată, care poate trece printr-un episod psihotic (sau altă criză de sănătate mintală).
Ce recomandări au polițiștii români în manualul de bune practici
Prima interacțiune pe care Alexandru Găzdac a avut-o cu polițiștii în acea noapte s-a produs când ușile liftului în care se afla s-au deschis și, de partea cealaltă, erau oamenii legii. Episodul este descris de paznicul blocului Marin Crețoi, în declarația de la dosar:
„Polițiștii erau primii în fața liftului, iar eu în spatele lor și cum l-au văzut au strigat la el: «Poliția, stai!» și au intrat înăuntru pentru a-l imobiliza. Găzdac Alexandru a început să opună rezistență punându-se jos, pe spate, dând din mâini și din picioare înspre polițiști”.
„Normal că s-a panicat și s-a agitat și mai tare”, spune paznicul pentru Libertatea. Din acel punct, a început urmărirea lui Alexandru în bloc, până la etajul 14.
În manualul de bune practici de intervenție pentru polițistul de ordine publică, publicat în decembrie 2005, este descris felul în care agenții trebuie să abordeze un pacient cu boli psihice:
- „Bolnavii psihic nu sunt infractori, ci sunt persoane a căror stare de sănătate mintală nu se încadrează în limitele normale, ceea ce îi determină să nu acţioneze raţional”.
- „Când poliţiştii interacţionează cu astfel de persoane, trebuie să dovedească atenţie şi amabilitate, să le asculte plângerile, notându-le într-o manieră oficială, acest fapt putând duce la calmarea acestora”.
- Dacă bolnavul psihic se manifestă violent, „acesta va fi imobilizat şi va fi solicitat ajutor medical”.
Nu au făcut antrenament specific pentru astfel de situații
În ciuda principiilor enunțate în manualul de bune practici, documentul nu a fost niciodată transpus și completat de training specific, au explicat mai multe surse concordante din Poliție, pentru Libertatea. Polițiștii din România nu au căpătat prin antrenament resursele și abilitățile pentru a acționa în astfel de situații.
Asta, deși un procent semnificativ din apelurile la care răspund forțele de ordine nu doar în România, ci și în toată lumea (estimările din SUA vorbesc de minimum 20% din solicitările poliției), implică persoane în criză comportamentală determinată fie de o afecțiune psihică, fie consum abuziv de substanțe, fie de alte probleme de sănătate.
Polițistă: „Ar trebui să fim antrenați săptămânal, de cel puțin două ori”
„De la cazul din Pitești, când un tânăr polițist a pus piciorul pe gâtul unui bătrân, sufocându-l, iar acesta a decedat, de atunci facem ceva pregătire tactică, dar prea puțin”, spune pentru ziar polițista Alina.
Are 16 ani de vechime, dar mărturisește că abia în ultimul an, „a început să miște ceva”. În școală e multă teorie și prea puțină practică, subliniază polițista, care a cerut anonimitatea numelui.
Instructajul primit de la „mascații de la SIAS” nu e suficient. Și nu are de-a face cu cazurile în care sunt implicate persoane cu tulburări psihice. E prea rar, o dată la șase luni sau chiar la un an. „Ar trebui să fim antrenați săptămânal, de cel puțin două ori, ca să știm să intervenim în situații complicate”.
Polițist SIAS: „Cu persoane care au probleme psihice se folosesc scuturi concave”
SIAS (Serviciul pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale) este unitatea ai cărei membri sunt antrenați pentru intervenție la luări de ostatici, infractori cu arme de foc, intervenții pirotehnice sau cu arme biologice, chimice, explozive.
Un astfel de polițist SIAS a vorbit cu ziarul, sub anonimat, despre intervențiile de la cazuri care implică oameni cu probleme psihice, debusolați sau aflați sub influența substanțelor psihoactive.
Polițistul subliniază că numărul de polițiști care ajung la o astfel de intervenție nu e neapărat crucial. „Mai important e ce poți face pentru a te apropia de persoana respectivă, fără să te pui pe tine în pericol”.
„De obicei, cu persoane care au probleme psihice, se folosesc scuturi concave, până le prinzi într-un spațiu. Blochezi spațiul respectiv, te asiguri că nimeni altcineva nu este agresat și aștepți ca persoana să ventileze. La un moment dat se va liniști. Dar uneori lucrurile astea pot dura și 2-3-5 ore”, explică polițistul.
Polițiștii SIAS se antrenează mult, ei nu au intervenții simple, sunt chemați doar la evenimente complexe. Polițiștii de ordine publică, pe de altă parte, sunt insuficienți ca număr și, din cauza asta, nu există nici timp suficient de pregătire, adaugă Cosmin Andreica, șeful sindicatului Europol.
„Oamenii cu probleme psihice nu vor să te vadă în uniformă. Asta îi irită și mai tare”
Polițistul de la trupele speciale povestește pe scurt un caz la care a participat. Intervenția a durat patru ore până când persoana a acceptat să se predea.
Oamenii cu probleme psihice nu vor să te vadă în uniformă. Asta îi irită și mai tare. Îți dai jos uniforma, rămâi în tricou, cu vesta pe tine. Atât.Polițist SIAS:
Nici lui Alexandru Găzdac nu-i plăcea să vadă oameni în uniforme. Şi în 2019, când în urma unui alt episod psihotic, un vecin din blocul în care locuia atunci a chemat ambulanța, Alexandru s-a opus. În cele din urmă, însă, ambulanța a reușit să-l ducă pe Alexandru la Spitalul de Psihiatrie Al. Obregia, unde a rămas internat 15 zile. În aprilie 2020 însă, ambulanța nu a mai venit, decât după ce Alexandru a fost împușcat.
La un apel de urgență care implică un bolnav psihic în criză (agresiv sau neagresiv), sunt mobilizate ambulanța, SMURD, poliția și jandarmeria. În practică, la intervenție participă predominant polițiștii, spune Andreica:
„Când se anunță că e vorba de un bolnav psihic, cineva băut, drogat, ambulanța vine ultima. Întârzie foarte mult. Pentru că e un deranj și ei au fost deseori scuipați, înjurați, agresați, așa că preferă să ajungă poliția prima. Până când ajung ei, persoana este imobilizată și ambulanța îl duce direct la spital”.
Dacă cel din fața sa are probleme psihice, polițistul român nu a fost antrenat
Totuși, ce pregătire au polițiștii români pentru cazurile care implică persoane cu tulburări psihice?
„Niciuna”, răspunde sec o sursă din Poliția Capitalei.
„Polițiștii nu au niciun ghid după care să intervină, nu există niciun fel de procedură, există doar uzul de armă - lege pe care cei de pe stradă o interpretează cum îi taie capul. Nu există niciun fel de antrenament, fie în școlile de agenți, fie în academie. Nu se fac exerciții de tactică”, spune tranșant sursa din Poliție care a vorbit cu ziarul.
Angajatul confirmă spusele altor agenți de poliție, cu care reporterii Libertatea au discutat, și care se plâng că nu există niciun fel de educație specializată pentru ei. Nu sunt instruiți cu privire la bolnavii psihic și nu fac nici cursuri de prim-ajutor în școală.
Astfel că, într-un caz precum cel din noaptea de 22 aprilie 2020, din complexul Monte Carlo Palace, toți cei întrebați de ziar, din interiorul Poliției, se poziționează mai degrabă empatic față de colegii care au intervenit. A acționat conform legii, în lipsa altei pregătiri: l-a somat și, pentru că nu se supunea somației, a tras.
Când se folosește arma de foc în România
„«Rămâi acolo! Stai că trag! Lasă arma!» și «Stai că trag!». Abia apoi am scos pistolul Makarov din dotare, l-am dezasigurat și am încărcat”, scrie în declarația sa agentul de poliție Vlăduț Tudorache, cel care l-a împușcat de 6 ori pe Alexandru Găzdac.
Legea privind regimul armelor și al munițiilor spune că, după somație, polițistul trage un foc în plan vertical. Există însă excepții, explică surse din Poliție: „nu poți să tragi un foc de avertizare, dacă nu-ți permite locul, în niciun caz într-un bloc”. Vlăduț Tudorache nu a tras niciun foc de avertizare. A încercat să tragă la picioare, conform „hărții corporale a rănilor” celui ucis, iar primul glonț a nimerit peretele, spun martorii.
Când o persoană nu răspunde la somație, legea îi permite polițistului să „facă uz de armă împotriva acesteia”. Articolul 51 mai spune însă:
- Uzul de armă se face în așa fel încât să ducă la imobilizarea celor împotriva cărora se foloseşte arma, trăgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a evita cauzarea morţii acestora.
- Dacă uzul de armă şi-a atins scopul prevăzut la alin. 1, se încetează recurgerea la un asemenea mijloc.
- Persoanei rănite trebuie să i se dea primul ajutor şi îngrijiri medicale.
Ce a spus polițistul care a tras
Într-un interval de 45 de secunde, agentul Tudorache a tras șase gloanțe asupra lui Alexandru Găzdac. Despre primele trei a crezut că nu au avut „niciun efect, iar individul se manifesta agresiv în continuare”, așa cum reiese din declarația sa:
„Am tras încă trei focuri de armă în direcția picioarelor individului în cauză. Acesta a căzut și a început să sângereze. Nu am mai tras foc de armă după căderea individului. În acel moment, observând că individul în cauză sângera, am început să urc treptele către el pentru a-i acorda primul ajutor, însă el se târa spre mine și țipa Covidu! Covidu! și încerca sa mă înțepe în zona picioarelor cu același cui”.
Alexandru Găzdac a avut nouă găuri lăsate de gloanțe, la intrare și ieșire, în zona toracelui și a șoldului.
Pentru că la somație nu a aruncat obiectele din mâini și „nu a adoptat o poziție inofensivă”, Alexandru a fost considerat violent. Conform Legii 192/2019 o persoană care nu se supune somației are prezumția intenției de a săvârși „o acțiune violentă îndreptată împotriva poliţistului”. Legea a fost dată după ce un polițist a fost ucis în gara de la Burdujeni, Suceava, în 2017.
Alte soluții în locul armei de foc
Există însă și alte soluții, în astfel de situații: pistoalele taser (cu electroșocuri) sau pistoale cu bile de piper. Niciunele în dotarea polițiștilor români. Camerele de corp - body cams - au intrat în dotare din septembrie 2020.
Noi avem doar glonțul și bastonul. Problema cu bastonul este că trebuie să știi să-l folosești, asta presupune aproape o confruntare corp la corp. Dar nu se fac astfel de traininguri la noi.Surse din Poliția Capitalei:
„Iar între spray/baston și pistol noi nu mai avem nimic”, o problemă pe care o identifică și Cosmin Andreica. „Nu folosești sprayul, dacă poți să folosești bastonul, nu folosești pistolul, dacă poți să folosești sprayul. Existã obligația ca mijloacele din dotare să fie folosite proporțional în raport cu forța pe care o întâmpină”, explică polițistul Andreica.
Crede că, în acest caz, un pistol taser ar fi fost cea mai utilă armă. „Pentru că un pistol taser epuizează fizic o persoană, indiferent de starea sa. Sunt 22.000 de contracții pe minut și nu-ți mai reacționează mușchii”.
Deși achizițiile de pistoale taser gun și cu bile au fost promise în 2021, deocamdată nu există în dotarea agenților de ordine publică. Aceștia au primit însă bastoane cu electroșocuri despre care polițiștii spun, pentru Recorder, că „nu au niciun efect”.
Polițiști: „Nu e clar când avem voie să împușcăm sau nu infractori”
Andreica atrage atenția și asupra faptului că, dincolo de ce spune legea, nu există o practică unitară în folosirea mijloacelor din dotare. „Când se folosește bastonul, când spray-ul, când arma”. Nu există o procedură care să stabilească în mod „concret și fără echivoc” situațiile generale în care pot fi folosite acestea.
„Nu avem o procedură clară, când împușcăm infractorii sau nu, ar trebui să fie o chestiune clară. Nu un ordin de ministru”, spun și sursele din Poliția Capitalei.
Nici procedura cu privire la cine coordonează intervenții precum cea în cazul lui Alexandru Găzdac nu este trasată clar. Astfel că, intervenția poate deveni haotică.
Cine a coordonat echipajele care au intervenit asupra lui Alexandru Găzdac
Forțele de ordine care au ajuns la ora 3.55 în complexul de locuințe din Pajura ar fi trebuit să aibă un coordonator care să răspundă pentru întreaga intervenție, explică surse din Poliția Capitalei.
Și dacă totul se întâmplă foarte rapid, în 10-15 minute? „Șeful de Secție, un agent care are funcție de conducere sau comisarul-șef de la nivelul sectorului. Oricare dintre ei putea să preia comanda”.
În noaptea de 22 aprilie, cei 7 polițiști și 2 jandarmi ai Secției 5 s-au organizat doar între ei, deși nu toți se cunoșteau, stațiile de emisie-recepție nu aveau semnal, iar clădirea îi deruta.
- „De multe ori am auzit și vocile celorlalți colegi care spuneau E aici! E aici!, însă nu-mi dădeam seama dacă sunt sus sau jos”.
- „Clădirea în care efectuam intervenția avea un ecou ciudat, care nu-mi permitea să-mi dau seama de locația persoanei agresive sau a colegilor mei”. (Declarații agentul Vlăduț Tudorache)
- „Tudorache a urcat și el și a scos cătușele, dar n-am mai văzut dacă le-a pus sau nu, pentru că pe scară au mai apărut alți colegi și s-a creat haos”. (Declarație agentul Mădălin Vlădulescu)
- „Este prima dată când îmi desfășor activitatea de patrulare alături de acesta (agent Viorel Vlăsceanu, n.r.)”. (Declarație jandarmul Ciprian Năstasă).
- „Tot cam în acest moment ne-am intersectat cu un alt jandarm care probabil a urcat cu liftul și care a venit în sprijin din teren”. (Nicolae Iulică, polițist)
- „Eu observând că în locul în care am ajuns eu nu se aflau colegii mei, l-am urmat pe Nicolae Iulică, spre etajele superioare”. (David Bogdan, polițist)
Declarațiile descriu o operațiune de a-l prinde și imobiliza pe Alexandru Găzdac derulată fără procedură coordonată de intervenție.
Ce s-a întâmplat cu polițistul care a tras în Alexandru Găzdac
Vlăduț Tudorache, polițistul care l-a împușcat pe Alexandru Găzdac, lucrează încă la Poliția Capitalei, unde este angajat din 2017, însă nu mai merge pe teren și nu mai poartă armă. În acest moment, își desfășoară activitatea la Dispecerat, arată un răspuns oficial al Poliției Capitalei.
„Nimeni nu-și dorește să ucidă un om. Te macină pur și simplu psihic”, spune polițistul de ordine publică Dan, despre colegul său de breaslă.
Agentul Tudorache este cercetat penal pentru omor de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Nu a existat o anchetă internă „pentru a nu interfera cu ancheta penală”, a mai spus DGPMB.
În 2021, procurorii bucureșteni au dispus clasarea dosarului în care Tudorache este suspect, fiindcă au considerat că agentul a acționat conform legii. Familia lui Alexandru Găzdac a depus însă plângere împotriva clasării. Instanța a decis ca urmărirea penală să se reia.
Alte cazuri în care polițiștii au folosit arma
Moartea lui Alexandru nu a fost singurul caz din România în care polițiștii au deschis focul asupra unui bolnav psihic, dar în alte situații consecințele nu au fost fatale: au rănit persoana, fără să-i pună în pericol viața.
În noiembrie 2019, un bărbat cu probleme psihice din comuna argeşeană Teiu a fost împuşcat de poliţişti, după ce i-a atacat cu un cuţit şi o şurubelniţă. Bărbatul a fost transportat la spital, dar rănile suferite nu îi puneau viața în pericol. Înainte de incident, bărbatul fusese internat de mai multe ori la Spitalul de Psihiatrie din Vedea.
În alt caz, din februarie anul acesta, polițiștii din Pucioasa au fost chemați în sprijinul serviciului de ambulanță Dâmbovița la cazul unui pacient psihiatric ce refuza internarea. În timpul intervenției, bărbatul de 32 de ani a devenit violent și a încercat să atace un polițist cu un cuțit. Celălalt agent de poliție a tras 6 focuri de avertisment și, ulterior, două spre bărbatul respectiv, care a fost rănit la picior.
Polițiștii încadrați din surse externe
Problemele Poliției Române se agravează când ajung în situații complexe polițiștii încadrați direct, din surse externe. Ei nu au făcut școală de poliție de lungă durată. Sunt pregătiți trei luni la Centrul de Formare şi Perfecţionare Nicolae Golescu, din Slatina.
Asta se întâmplă pentru că există un deficit de personal în MAI de 30.000 de posturi neocupate, conform declarațiilor ministrului Lucian Bode, de la începutul anului 2022. Astfel că, la jumătatea anului, au fost scoase la concurs peste 2.000 de posturi în Poliție, pentru candidați fără studii specifice.
„Cei care fac recrutările sunt principalii vinovați. Apoi se miră că nu fac față nici unor situații simple. Nu știu ce s-ar întâmpla, dacă am avea o infracționalitate ca în alte țări”, conchide polițista Alina.
Consecințele nopții în care Alexandru Găzdac a fost omorât nu se opresc aici. Continuarea, în edițiile următoare din Libertatea.
Eliade 23.08.2022, 13:22
Sunt bolnavi psihic care profita de statutul care l au, sunt constienti ca nu patesc nimic daca fac infractiuni. Msnipulati si de escroci care i pun sa execute
1111 25.08.2022, 16:40
Populatia fara boli psihice, ce se presupune ca trebuie sa faca? Este lasata la cheremul acestor oameni care nu-si iau medicamentele si sunt violenti fizic si verbal.