Învestirea lui Putin. Rusia intră într-o nouă eră de autoritarism: posibile consecințe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Aflat de aproape un sfert de secol la conducerea Rusiei, Vladimir Putin va pune marţi mâna pe un exemplar al Constituţiei şi va începe un nou mandat de şase ani la Kremlin cu semne clare de autoritarism, comentează The Associated Press (AP).
UPDATE 7 mai: Ceremonia de învestire a lui Vladimir Putin pentru un nou mandat începe la ora 12.00 (ora României), fiind transmisă în direct de toate televiziunile din Rusia.
***
De când a devenit prim-ministru, în august 1999, apoi preşedinte interimar, în ultima zi a aceluiași an, Putin a transformat Rusia într-un monolit, zdrobind opoziţia, eliminând presa independentă și poziționându-se politic într-un „apărător al valorilor tradiționale”.
Influenţa sa a devenit atât de mare în Rusia, încât alţi oficiali de la Moscova nu au putut decât să stea supuşi pe margine în momentul lansării războiului împotriva Ucrainei în pofida faptului că era de aşteptat că invazia să aducă oprobriu internaţional şi sancţiuni economice dure, precum şi un preţ uman ridicat chiar și pentru partea agresoare.
Cu un asemenea nivel de putere, „ce va face Putin în următorul său mandat” este o întrebare descurajantă atât în Rusia cât şi în străinătate, notează AP.
Chestiunea ucraineană
Războiul din Ucraina - unde Kremlinul pretinde că forțele sale armate progresează pe câmpul de luptă, deşi nu se observă înaintări consistente - este principala preocupare, iar Putin nu dă semne că ar schimba cursul.
„Războiul din Ucraina este esențial pentru proiectul său politic actual şi nu văd nimic care să sugereze că acest lucru se va schimba. Și asta afectează toate domeniile”, explică pentru AP Brian Taylor, profesor la Universitatea Syracuse şi autor al cărţii „Codul putinismului”. Potrivit acestuia, războiul are un impact negativ asupra instituțiilor, resurselor și economiei rusești. În plus, agravează represiunea pe plan intern.
În discursul său privind starea naţiunii, ținut în februarie, Putin a promis să-și îndeplinească obiectivele în Ucraina. El a susținut că armata rusă a „dobândit o experienţă vastă de luptă” şi că „deţine ferm iniţiativa” pe câmpul de luptă din țara vecină.
Liderul de la Kremlin va continua războiul cu cheltuieli uriaşe, inclusiv cu bani care ar trebui alocați educaţiei, asistenţei sociale şi combaterii sărăciei. În timp ce Vladimir Putin promite să facă îmbunătățiri în aceste domenii, Brian Taylor crede că nu este sincer. Includerea lor în discursul din februarie a fost făcută pentru spectacol, afirmă profesorul de la Universitatea Syracuse.
Putin „se gândeşte la el însuşi” în conformitate cu ideologia privind „măreția pământurilor ruseşti”. În acest sens, liderul de la Kremlin crede că Ucraina trebuie „readusă acolo unde îi este locul”. „Şi cred că acestea prevalează asupra oricărui fel de programe de tip socio-economic”, argumentează profesorul Brian Taylor.
Un alt război în Europa?
Dacă războiul din Ucraina se va încheia cu Rusia păstrând o parte din teritoriile pe care le-a ocupat deja, Putin ar putea fi încurajat spre o nouă aventură militară, poate în ţările baltice sau în Polonia, estimează statele europene.
„Este posibil ca Putin să aibă ambiţii vaste şi să încerce să obţină un succes costisitor în Ucraina cu un nou atac în altă parte”, scrie Stephen Walt, profesor de relaţii internaţionale la Harvard, în revista Foreign Policy. „Dar este, de asemenea, foarte posibil ca ambiţiile sale să nu se extindă dincolo de ceea ce Rusia a câştigat - cu costuri enorme - şi să nu aibă nevoie sau dorinţa de a miza mai mult”, continuă Walt. Profesorul de la Harvard crede că „Rusia nu va fi în stare să lanseze noi războaie de agresiune odată cu încheierea celui din Ucraina”.
O astfel de preocupare raţională s-ar putea să nu aibă câştig de cauză în gândirea lui Putin, spun alţi analiști. „Condusă de capriciile şi iluziile lui Putin, este probabil ca Moscova să comită erori autodistructive”, comentează Maksim Samorukov, expert la Centrul Carnegie pentru Rusia şi Eurasia, într-un articol publicat în Foreign Affairs.
În opinia lui Samorukov, judecata lui Putin ar putea fi influențată în mod negativ de înaintarea în vârstă. „La 71 de ani (72 în octombrie - n.r.), conştientizarea propriei sale morți își pune amprenta în mod sigur asupra luării deciziilor. Un sentiment tot mai mare asupra reducerii timpului său a contribuit, fără îndoială, la decizia fatală de a invada Ucraina”, este de părere analistul de la Centrul Carnegie.
Îndoieli asupra puterii reale a lui Putin
De altfel, Putin s-ar putea să se îndrepte spre noul său mandat cu un control mai slab asupra puterii decât pare să aibă. „Vulnerabilităţile Rusiei sunt ascunse la vedere. Acum, mai mult ca niciodată, Kremlinul ia decizii într-un mod personalizat şi arbitrar, fără niciun control de bază”, afirmă Samorukov.
„Elita politică rusă a devenit mai flexibilă în implementarea ordinelor lui Putin şi mai servilă faţă de viziunea sa paranoică asupra lumii”, continuă el. Cu toate acestea, regimul de la Moscova „riscă permanent să se prăbuşească peste noapte, aşa cum s-a întâmplat cu predecesorul său sovietic în urmă cu trei decenii”.
În mod sigur, Putin îşi va continua animozitatea faţă de Occident, pe care îl acuză că încearcă „să slăbească Rusia din interior” și îl critică pentru faptul că susține Ucraina. Este de așteptat ca liderul de la Kremlin să continue să se poziționeze în „apărător al valorilor tradiționale” în colaborare cu Biserica Ortodoxă Rusă.
„Mă aştept ca rolul Bisericii Ortodoxe Ruse să continue să fie destul de vizibil” în Rusia, spune Taylor.
Deşi opoziţia şi presa independentă aproape că au dispărut din cauza măsurilor represive ale lui Putin, există încă potenţial pentru noi mişcări de control asupra spaţiului informaţional al Rusiei, inclusiv în stabilirea unui „internet suveran”.
Învestirea lui Putin are loc cu două zile înainte de 9 mai, când rușii sunt chemați anual să celebreze intrarea Armatei Roșii în Berlin spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. La 79 de ani de la capitularea Germaniei naziste, care face parte din identitatea Rusiei moderne, Putin pretinde că duce un război asemănător împotriva Ucrainei.
Sfantul_Cuvios_Pafnutie 07.05.2024, 03:26
De sanctificat când îl sanctifică? Să-i pună sărbătoarea de 1 aprilie.
Cojocaru2021 07.05.2024, 04:48
Binecuvântată sa fie Rusia și poporul ei!
Marica13 07.05.2024, 09:22
Oricat ar vrea el...nu mai prinde sfarsitul mandatului.
Daniel_DNL 07.05.2024, 10:54
Si Zelenski, si Ursula si multi alții aspiranți la șefia Europei, visează sa fie conducători asemenea lui Putin. Din pacate pentru ei, e doar un vis, si nu vor reusi sa faca in Europa o democrație ca in Rusia, si ei sa conducă Europa asemenea lui Putin
Sfantul_Cuvios_Pafnutie 08.05.2024, 03:42
Păi normal că nu pot. Nici nu vor. Iar dacă ar încerca, vest-europenii au o lungă tradiţie de rezolvat lideraşii puternici. Vezi Mussolini.
floris 07.05.2024, 11:25
ce nu va e clar ? rusia vrea cel putin europa de est. Dupa Putin europa de est mai poate exista doar ca parte din Rusia sau distrusa total. Asa ca nu mai comentati aiurea, reveniti din visare si pregatiti-va sa ne aparam tara. Daniel_DNL lasa prostiile, auzi la el , democratie in Rusia !!!!! E bine ca numai viseaza acesti conducatori care ii mentionezi tu sa ajunga ca Hitler al rusiei din zilele noastre ,zis Putin . Daca chiar ar ajunge in realitate ar fi vai de capul si de zilele noastre !