10 Dec. 2017 21:00 , de Ionuţ Iordăchescu şi Dragoş Sasu

INTERVIU | Ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell: Tinerii din România mă fac să fiu optimist

Distribuie

Ține doar de tinerii români să schimbe lucrurile în neregulă pe care tot ei le observă. Este mesajul ambasadorului britanic în România, Paul Brummell, care se declară optimist în privința țării noastre, tocmai datorită tinerilor. Într-un interviu acordat ziarului Libertatea, diplomatul a mai arătat că protestele din România sunt semn al unei democrații sănătoase și că speră ca noile legi ale justiției să ducă la întărirea luptei anticorupție, nu la slăbirea ei. Ambasadorul le-a dat asigurări românilor din Marea Britanie că vor fi în continuare bineveniți în Regatul Unit, în ciuda Brexitului, și a lăudat comunitatea de români din insulă.

Libertatea: Se pot simți românii din Marea Britanie ceva mai  în siguranță după noul acord între Uniunea Europeană și Londra?

Paul Brummell: Comunitatea românească din Marea Britanie are un rol foarte important, recunoscut de către premierul Theresa May și de către ministrul de Externe Boris Johnson, atunci când cel din urmă a vizitat România, în septembrie. Românii muncesc în Marea Britanie într-o gamă largă de domenii, inclusiv în cel medical, oferind o contribuție minunată la sistemul nostru național de sănătate. Totodată, aduc o contribuție orașului Londra, unul dintre cele mai mari centre financiare din lume, prin munca lor în marile companii internaționale. Dar sunt prezenți și în alte profesii. Construcții, de exemplu, sau culesul sezonier de fructe, unde românii au un rol crucial. Industria turismului, hoteluri, restaurante, dar și în centre de ajutor, unde au un rol valoros și crucial. Există mulți studenți români în universitățile britanice și numărul lor continuă să crească. Așadar, mesajul meu este că românii sunt bineveniți și vor fi în continuare. Negocierile s-au concentrat încă de la început pe drepturile și responsabilitățile cetățenilor Uniunii Europene, adică 3 milioane de oameni care trăiesc și muncesc în Regatul Unit. În același timp, un milion de cetățeni britanici trăiesc în UE. Am făcut o prioritate din asta pentru a ne asigura că drepturile sunt clarificate și că cetățenii noștri nu au de ce să-și facă griji.

Interesul este ca acest acord să fie un un câștig pentru ambele părți: și pentru românii din Regatul Unit, și pentru britanicii din România și restul Uniunii Europene.

Desigur. Privim în mod egal la ambele comunități. Deși există o diferență ca număr. Sunt mult mai mulți români în Regatul Unit decât sunt britanici în România. Ce m-a uimit în timpul călătoriilor mele prin România au fost lucrurile grozave pe care le fac britanicii de aici.

În ultimele luni, est-europenii din Marea Britanie au fost descriși drept ostatici politici din cauza negocierilor care se derulează.

Noi ne-am concentrat pe recunoașterea importanței rolului lor recunoașterea faptului că este important ca problema cetățenilor să fie tratată corect încă de la începutul negocierilor. Pentru că vorbim despre persoane care au nevoie de claritate cât mai repede posibil în legătură cu statutul și viitorul lor.

Ce înseamnă acest acord între UE și Londra pentru întreg procesul de negociere?

Noi credem că probleme discutate în prima etapă de negocieri, drepturile cetățenilor, bugetul și granița Republicii Irlanda cu Irlanda de Nord, sunt probleme foarte importante și este normal să punem accent pe ele. Dar, în același timp, sunt doar o parte a unui întreg și este important să facem pași înainte cât mai repede cu putință pentru a discuta despre relația viitoare, care este foarte pozitivă, foarte importantă. Vrem să știm cum vom face comerț împreună, cum vom colabora împotriva amenințărilor comune, fie că acestea se referă la crimă organizată, trafic de droguri sau securitate europeană. Credem că Regatul Unit și Uniunea Europeană au multe de făcut împreună în toate aceste privințe.

Cât despre banii pe care Marea Britanie trebuie să îi dea Uniunii Europene, credeți 60 de miliarde de euro reprezintă prea mult?

Toate sumele vehiculate acum sunt doar speculații, așa că nu aș comenta. (râde)

Pentru relația româno-britanică este importantă și partea economică. La ce să ne așteptăm după Brexit?

Așa cum am spus, Marea Britanie părăsește UE, dar cu siguranță nu părăsim Europa. Iar Europa este și va rămâne un partener comercial crucial. Sunt mulțumit că România și Marea Britanie au o legătură comercială bilaterală puternică, în valoare de 4 miliarde de euro anual. Este foarte bine, dar cred că putem și mai mult. Sunt foarte mulțumit că, în 2017, schimburile noastre comerciale au crescut. Dacă vă uitați la balanța comercială, puteți observa vești foarte bune pentru România. Balanța este în favoarea României cu 100 de milioane de euro, asta pentru că vă descurcați bine în exportarea de mașini Dacia, haine, lemn, mobilă . Companiile românești fac lucruri extraordinare pe piața britanică și sunt încântat de succesul lor. Asta însemnă că este atât în interesul Marii Britanii, cât și al României, ca după ieșirea noastră din UE să dezvoltăm o relație comercială liberă și lipsită de fricțiuni.

Ați vorbit despre investiții și relații economice. Cum văd investitorii ultimele turbulențe politice din România și modificarea Codului Fiscal?

Din perspectiva investițiilor, ne putem uita la cum privesc investitorii britanici România. Primul lucru pe care l-aș spune este că sunt foarte multe reacții pozitive. Nu în ultimul rând, România are una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană, iar acesta este un semnal pozitiv pentru investitori. Sunt câteva zone de interes pentru România ca destinație în care să investești. În ultimii ani, am văzut o întărire a investițiilor britanice în zona IT și a sectorului aferent. A contat foarte mult calitatea forței de muncă din România, tineri pregătiți în universități foarte bune din Cluj, Iași , Trimișoara și București. Contează și costurile cu forța de muncă. Aici sunt mai mici decât media europeană. Sunt foarte multe plusuri. Bineînțeles, orice investitor caută predictibilitate. Guvernul trebuie să schimbe legislația, există tot felul de motive pentru ca o legislație să fie schimbată și acesta este rolul guvernului, ținând cont de Constituție și de procedurile locale, dar, în mod clar,  investitorii țin seama de modificări care să fie predictibile, rezultate în urma unor consultări clare. Acesta este mesajul pe care știu că și Camera noastră de Comerț, dar și alți investitori internaționali l-ar da.

Ministrul Justiției, întâlnire cu zece diplomați străini. Foto: Ministerul Justiției

Ministrul Justiției, întâlnire cu zece diplomați străini. Foto: Ministerul Justiției

Săptămâna aceasta ați fost la Ministerul Justiției pentru o întâlnire cu ministrul Tudorel Toader. Cum a decurs întâlnirea? V-a convins ministrul că schimbările legislative sunt necesare și bune pentru lupta anticorupție din România?

Am cerut o informare de la Ministerul Justiției despre schimbările legislative propuse. Ministrul a fost amabil și de acord să ne ofere o prezentare foarte detaliată. Poziția  Guvernului britanic este că România decide asupra legislației sale, în concordanță cu Constituția, cu procedurile parlamentare și există destule motive bune pentru ca legislația să se schimbe. Ministrul a indicat o gamă de factori, de la decizii ale Curții Constituționale, la îngrijorări despre legislația în vigoare și nevoia de a implementa directive ale Uniunii Europene.

Așa cum arată și ultimul raport MCV, de luna trecută, România a progresat mult din 2007 până în prezent. Au fost făcuți pași semnificativi înainte, iar instituțiile foarte bune, inclusiv DNA, lucrează cu succes către aceste obiective, dar trebuie să se facă mai mult, iar raportul a arătat clar că este nevoie de mai mult progres. Iar noi sperăm că modificările care sunt discutate în Parlament despre legislația în domeniul justiției se vor concentra pe întărirea luptei anticorupție, consolidarea statului de drept și vor ține cont de părerile părților implicate.

Care este părerea dumneavoastră despre protestele care au loc în fiecare weekend?

Cred că existența protestelor pașnice arată că România este o țară unde există democrație. Protestele pașnice sunt un drept și este foarte bine să vezi oameni care își exercită drepturile atunci când consideră că trebuie să o facă. Acesta este un semn al unei democrații sănătoase. Nu cred că protestele trebuie să fie ceva care să ne îngrijoreze. Văd o dezbatere animată în parlament și o dezbatere la fel de animată în presă.

Ce se întâmplă dacă dezbaterile despre legile justiției nu duc merg în direcția corectă?

Cred că sunt multe instrumente la dispoziție, sunt structurile internaționale care pot să ofere consultanță și sfaturi, există Mecanismul de Cooperare și Verificare. Știu că România, la fel ca și partenerii din UE, vrea ca acest mecanism să fie ridicat, iar asta nu o să fie posibil decât în situația în care modificările aprobate vor fi într-o direcție pozitivă. Guvernul are și alte pârghii pentru a obține informațiile necesare astfel încât modificările legislative să fie bune. De exemplu, prin Comisia de la Veneția a Consiliului Europei.  Incurajăm România să se folosească de aceste structuri. În final, este un proces democratic, există un proces în cadrul Parlamentul.  Guvernul, partidele aflate la putere și cele din opoziție pot să folosească Parlamentul pentru a-și exprima părerile despre proiectul de legi. Există și un curs de acțiune în zona juridică dacă sunt îngrijorări că legislația propusă ar încălca Constituția. Pot fi făcute solicitări la Curtea Constituțională care să examineze legislația. Președintele are și el posibilitatea să analizeze legislația care ajunge la el. Suntem în România. Este legislația României. Este treaba României, prin procedurile sale,  să decidă ce fel de legislație este mai bună.

I-ați recomandat lui Toader să ceară avizul Comisiei de la Veneția pentru legile justiției?

Da, asta a fost una dintre sugestiile pe care le-am făcut în timpul întâlnirii.

În ultima perioadă ați călătorit mult prin România. Care sunt zonele dumneavoastră preferate?

Aceasta este o întrebare imposibilă pentru un diplomat. A fost o uriașă plăcere să călătoresc prin România. Aveți o țară foarte frumoasă. Am început să vin în România înainte să-mi preiau mandatul. Am început în Iași pentru că acela a fost locul unde am fost pentru studii, am făcut un curs la o școală foarte bună din Iași. A fost o experiență pozitivă, este un oraș minunat și un loc plăcut în care să înveți româna. Am fost în multe regiuni ale României. Diversitatea este uimitoare. Am avut ocazia să explorez frumusețea naturală și uimitoare a Deltei Dunării. Am fost acolo și am căutat legăturile Regatului Unit cu Delta, care sunt considerabile. Am fost în Sulina unde a fost dezvelit un bust al inginerului englez Charles Augustus Hartley, cel care a ajutat la dezvoltarea navigabilității în Deltă. Am fost de multe ori și în Transilvania. Este o regiune foarte apropiată de inima prințului Charles,  care iubește România și care apreciază peisajele, arhitectura tradițională, practicile agricole. Orice persoană care vizitează Transilvania va înțelege rapid de ce Prințul iubește acea regiune. Am fost și mai departe, în Maramureș, în nord. În vest, la Timișoara, mă voi duce din nou chiar săptămâna viitoare. Sunt geograf de profesie. Călătoriile îmi plac foarte mult și mă străduiesc să acopăr toate zonele.

Ambasadorul Marii Britanii a încercat oina, sportul național al României

Ambasadorul Marii Britanii a încercat oina, sportul național al României

Călătorind prin țară ați descoperit și jocul de oină, sportul nostru național.

A fost minunat. Am auzit despre oină înainte, dar am văzut prima dată un joc la Cupa Regelui, aici în București. A fost fascinant. Ca spectator, am încercat să înțeleg regulile, iar apoi să citesc puțin despre ele. Președintele  Federației Române de Oină a fost foarte amabil și m-a invitat să joc. Am fost bucuros să o fac. Am jucat la Tomis, Constanța, luna trecută. Este o echipă grozavă, au fost adversarii noștri, dar m-au tratat bine. Primul lucru pe care trebuie să-l faci în jocul de oină este extrem de ușor. Este ca la baseball , dar acolo oponentul aruncă mingea cu putere și trebuie să o lovești, ceea ce e destul de dificil. La oină, un membru al echipei aruncă mingea ușor și poți să o lovești. Asta îți lasă o impresie bună despre tine. Apoi, am descoperit că al doilea lucru pe care trebuie să-l faci la oină și care este mai solicitant. Trebuie să alergi în timp ce adversarii aruncă mingi spre tine.

Care este mesajul pentru tinerii care vor să să facă un pas în față?

Tinerii sunt viitorul. Dacă vedeți lucruri care nu sunt în regulă, voi sunteți persoanele care pot să schimbe asta. Ține de voi. Una dintre părțile grozave ale meseriei mele este că ai ocazia, ca din când în când, să întâlnești tineri din școli și universități. Trebuie să mărturisesc că mă face foarte optimist calitatea tinerilor din România.


Citește și:

28 de ani de la revoluție. Ce ar trebui să știe tinerii despre viața în comunism

Ce zvonuri a lansat Securitatea despre Principesa Margareta. „Ar fi fost prietenă cu Valentin Ceaușescu'

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Proiecții spectaculoase la IMapp
Loading...
Comentarii