INTERVIU Un arhitect explică dezvoltarea haotică și traficul de coșmar din București. Bogdan Fezi: „Suntem în urma eficienței de acum 100 de ani”

Bogdan Fezi este arhitect, cu o experiență de proiectare de aproape 30 de ani în România și Franța, cu studii de arhitectură în România, Marea Britanie și Franța, cu un doctorat în arhitectură la Universitatea Paris 8, abilitat să conducă doctorate, profesor universitar la UAUIM, vicepreședinte al Filialei București a Ordinului Arhitecților din România (OAR).

Întrebarea de pe buzele tuturor: mai putem face ceva ca Bucureștiul să (re)devină un oraș decent, dacă nu chiar un reper european?

Bogdan Fezi: M-am născut în București iar experiențele mele ca arhitect în străinătate, în Marea Britanie sau Franța, m-au făcut să fiu și mai atașat de orașul meu natal. După un lung proces de asimilare a modelelor europene, capitala României a ajuns ca, în anul 1934, să fie considerată printre singurele orașe din lume care realizau o adevărată „știință comunală” și, în 1939, să primească medalii de aur și marile premii internaționale.

Sunt convins că Bucureștiul poate redeveni un reper european. Pentru aceasta trebuie să punem în aplicare mecanismele necesare care să permită, din nou, ca energia locuitorilor și capacitatea profesioniștilor să își spună cuvântul.

Să vorbim atunci despre acele mecanisme… Care este prioritatea numărul 1 a arhitecților din București?

Bogdan Fezi: Anul trecut am făcut un sondaj printre membrii din Filiala București a Ordinului Arhitecților din România, iar prioritatea numărul unu pentru arhitecți este cât se poate de legitimă: certificatele de urbanism și restul actelor administrative trebuie să fie emise la timp de către autorități. Conform legii ar trebui să existe, ca în multe țări europene, așa-numitul „acord unic”, adică proiectul ar trebui depus la primărie și, pe baza acestuia, se emite autorizația de construire. În practică, există o mulțime de alți pași birocratici care pornesc de la obținerea certificatului de urbanism de construire, alergarea după avize de la o mulțime de instituții și, în final, obținerea autorizației de construire.

„Nu există niciun «ghișeu unic» real la București. Obținerea actelor de urbanism poate să dureze între 1 și 2 ani, deși legea prevede câteva luni”.

Fiecare primar, inclusiv Nicușor Dan, a vorbit despre ghișeul unic și informatizare. Cât timp durează obținerea actelor de urbanism?

Bogdan Fezi: Nu există niciun „ghișeu unic” real. La București, acest parcurs epuizant poate să dureze între 1 și 2 ani, deși legea prevede câteva luni. Dacă mai este necesară și realizarea unui Plan Urbanistic Zonal, fie el și fără derogări, proiectul este practic blocat ani de zile. Spre comparație, în majoritatea țărilor europene acest termen de autorizare nu depășește 2 până la 3 luni. Deși ne aflăm în Uniunea Europeană, Capitala se află chiar și în urma eficienței administrative pe care Bucureștiul o avea în urmă cu 100 de ani.

Un arhitect explică dezvoltarea haotică și traficul de coșmar din București. Bogdan Fezi: „Suntem în urma eficienței de acum 100 de ani”

Ați pomenit mai sus de PUZ. Dar care mai e situația Planului Urbanistic General, unul din pilonii și marea promisiune a mandatului edilului Nicușor Dan pentru a stăvili haosul din dezvoltarea imobiliară?

Bogdan Fezi: Revin puțin la sondajului de anul trecut făcut printre arhitecți, unde următoarele priorități erau: finalizarea Planul Urbanistic General, digitalizarea procedurilor și standardizarea acestora, dialogul cu primăriile, realizarea de concursuri de arhitectură și nu de licitații cu prețul cel mai mic pentru proiectare. După cum se poate observa, aceste deziderate nu sunt un privilegiu pentru arhitecți ci sunt în folosul întregului oraș.

Planul Urbanistic General continuă să rămână neactualizat, iar situația este cu atât mai gravă cu cât el are 26 de ani vechime deși, conform legii, el ar fi trebuit înnoit după cel mult 10 ani. Bucureștiul este în urma propriei sale istorii pentru că, la începutul secolului XX, planurile de sistematizare se actualizau la circa 15 ani. La ora actuală, rapiditatea indusă de schimbările tehnologice face ca, la nivelul unor capitale europene, timpul necesar elaborării unei actualizări totale să fie de la 2 la 4 ani, iar pentru modificările minore, de circa 6 luni.

Cetățenii trebuie să fie informați că datorită acestui blocaj urbanistic, ei trăiesc într-un oraș cu un trafic blocat și lipsit de dotări esențiale.

Care sunt pașii pentru rezolvarea blocajului administrativ din Capitală? Ce a făcut până acum Ordinul Arhitecților pentru asta?

Bogdan Fezi: Trebuie spus că Filiala București a Ordinului Arhitecților din România are o mare expertiză tehnică care este pusă la dispoziția primarilor, deoarece ea reunește în jur de 40% dintre arhitecții din țară.

Un prim pas a fost cel al scrisorilor, al audiențelor și apoi al apelurilor publice pe care le-am făcut pentru rezolvarea blocajului administrativ din Capitală și pentru finalizarea Planului Urbanistic General.

Există anumite progrese în ceea ce privește dialogul. Mai mulți primari bucureșteni au început să participe la invitațiile Ordinului, începând de la cele 14 podcasturi video realizate cu candidații la funcțiile de primar și până la participările primarilor și ale personalităților din administrație la cele două ediții ale Summitului Capitalelor Europene.

Care au fost rezultatele efective ale acestor dialoguri cu administrația?

Bogdan Fezi: Există progrese, dar nu la nivelul pe care ni-l dorim. Unele primării au înțeles importanța lansării de concursuri de arhitectură, nu de licitații cu prețul cel mai mic pentru proiectare. Dintre cele mai recente menționez concursul pentru parcul Kiseleff sau cel pentru bulevardul Magheru.

Una dintre primăriile bucureștene intenționează ca, din acest an, certificatul de urbanism de informare să fie furnizat imediat, deoarece instituția și-a încărcat o bază de date cu informațiile necesare.

Au fost reluate discuțiile legate de Planul Urbanistic General, dar rămâne inacceptabil ca Bucureștiul să nu poată actualiza acest document timp de 26 de ani.

Deci ceea ce s-a făcut nu a dus la rezultatele așteptate.

Înțeleg, deci, că acest blocaj continuă și că de el depinde funcționarea întregii Capitale. Ce alte soluții există pentru ca să convingeți autoritățile?

Bogdan Fezi: Ordinul Arhitecților din România beneficiază de o prerogativă legală pe care nu a folosit-o încă: reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților. Altfel spus, Ordinul Arhitecților poate să fie parte în acțiuni juridice colective alături de membrii săi. Atunci când dialogul nu dă roade și când soluțiile de eficientizare nu sunt implementate de către diferitele autorități publice, trebuie protejate juridic interesele legitime ale arhitecților, ale locuitorilor și ale orașului.

Dacă ar fi să identificați o singură problemă majoră pentru arhitectul român, care ar fi aceea?

Bogdan Fezi: Se vorbește mult despre arhitectură și prea puțin despre arhitecți. De buna funcționare a profesiei de arhitect depind casele și orașele în care trăim. Arhitectura este una dintre cele mai reglementate profesii din România și din lume. Dreptul de semnătură pentru proiecte se obține de către arhitecți după 6 ani de studii și minim 2 ani de stagiatură.

„Nu există nicio obligație legală ca în firmele de arhitectură să existe vreun arhitect. În România sunt 12.000 de arhitecți și 172.000 de firme de arhitectură”

Cu toate acestea, ne aflăm într-o situație absurdă: conform legii actuale nu există nicio obligație legală ca în firmele de arhitectură să existe vreun arhitect, fie el asociat sau angajat. Practic, oricine își poate înființa o firmă de arhitectură și astfel poate semna contracte de arhitectură. Cu toate că există obligația ca proiectele să fie semnate de arhitecți, lipsa unui control al firmelor face ca o parte dintre proiecte să fie realizate fără o implicare reală a arhitecților, fără o răspundere profesională și uneori cu așa-numita semnătură de complezență.

În România sunt 12.000 de arhitecți și 172.000 de firme de arhitectură. În cele mai multe țări europene, firmele de arhitectură au majoritatea asociaților arhitecți. La fel este în România în cazul experților contabili, iar pentru firmele de avocatură, practicieni în insolvență și notari, trebuie ca toți asociații să fie profesioniști din domeniul respectiv.

„Am trimis anul trecut un amendament legislativ în Senat care prevede ca majoritatea acțiunilor și conducerea firmelor de arhitectură să fie deținute de arhitecți

Dar dumneavoastră, Ordinul Arhitecților, ce ați făcut în tot acest timp pentru remedierea acestei situații în care firmele de arhitectură nu au arhitecți?

Bogdan Fezi: Pentru rezolvarea acestei disfuncții grave, prin Filiala București, am trimis anul trecut un amendament legislativ în Senat care prevede ca majoritatea acțiunilor din firmelor de arhitectură să fie deținute de arhitecți și conducerea să fie în majoritate dintre arhitecți.

Mai avem o urgență națională pentru care am realizat mai multe dezbateri cu autoritățile competente. România riscă să piardă un miliard de euro din PNRR, dacă în Camera Deputaților nu se votează, în această lună, Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor. Blocat de trei ani în Parlament, acest complex proiect legislativ este direct legat de îndeplinirea jalonului european din luna august.

În concluzie, sunt convins că Bucureștiul poate redeveni un reper european. Pentru aceasta trebuie să punem în aplicare mecanismele necesare, pe care le aveam acum 100 de ani: PUG-ul finalizat, concursurile de arhitectură, instumente legale pentru dezvoltarea de noi cartiere. Acestea vor permite, din nou, ca energia locuitorilor și capacitatea profesioniștilor să își spună cuvântul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE