Pe 9 martie 2018, Attila Dabis, cetățean maghiar, însărcinatul pentru relații externe al Consiliului Național Secuiesc, a fost oprit la Vama Borș când voia să intre în România. Urma să participe a doua zi la evenimentul de Ziua Libertății Secuilor. Nu i s-a dat voie să intre în țară, mai mult, a primit și o interdicție pe trei ani de a mai călca în România „ca urmare a unor acte care se constituie în amenințări la adresa securității naționale”, după cum a motivat atunci Poliția de Frontieră.

Dabis a cerut anularea interdicției la Înalta Curte de Casație și Justiție, care i-a dat dreptate maghiarului într-un final, doar că abia după ce interdicția deja expirase, adică în martie 2021. Astăzi, activistul spune că statul român nu a făcut decât să-l pună pe un piedestal și că oricum demersurile sale pentru autonomia Ținutului Secuiesc continuă.

Interviu cu activistul maghiar interzis în România, despre autonomia Ținutului Secuiesc: „Teama alipirii la Ungaria e ridicolă. E suficient să te uiți pe hartă ca să înțelegi asta”
Attila Dabis și-a lansat o carte despre autonomie luna trecută la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad

„Chiar credeau că mă vor opri? A fost cea mai mare greșeală pe care au făcut-o vreodată pentru că mi-au dat un piedestal și nu cred că asta urmărea statul român în ceea ce mă privește”, spune Dabis, care este politolog și editorul unei reviste privind drepturile minorităților la Budapesta.

FOTOREPORTAJ Plecarea la război a rușilor, în imagini. Primii rezerviști au fost trimiși la antrenament înainte de plecarea pe front
Recomandări
FOTOREPORTAJ Plecarea la război a rușilor, în imagini. Primii rezerviști au fost trimiși la antrenament înainte de plecarea pe front

Fiindcă a fost pandemie, Dabis a reintrat prima oară în România anul ăsta, în martie. „Libertatea” l-a întâlnit la Universitatea de Vară a tineretului maghiar de la Băile Tușnad, unde și-a lansat cartea „Mituri despre autonomie. Constituționalitatea autonomiei Ținutului Secuiesc”.

Tânărul nu are rădăcini în România, dar bunicii dinspre mamă au fost etnici maghiari din Ucraina. Și-a găsit însă cauza aici, fiind un susținător vehement al autonomiei secuilor. O temă care tulbură apele de 32 de ani încoace. Ceva mai puțin însă în acest an. 

Laszlo Tokes i-a cerut lui Viktor Orban să susțină autonomia, Orban nu a rostit cuvântul

„Dorim să îl rugăm pe domnul prim-ministru să susţină eforturile de autonomie ale Ţinutului Secuiesc într-un mod mai eficient ca până acum”, a spus episcopul reformat Laszlo Tokes la Tusvanyos, adresându-se lui Viktor Orban, aflat la aceeași masă, pe scenă. Doar că premierul maghiar nici măcar nu a rostit cuvântul „autonomie” în discursul său de două ore.

Interviu cu activistul maghiar interzis în România, despre autonomia Ținutului Secuiesc: „Teama alipirii la Ungaria e ridicolă. E suficient să te uiți pe hartă ca să înțelegi asta”
Viktor Orban (centru) și Laszlo Tokes (dreapta), la Tusvanyos
Jurnalist român din Cernăuți: ce ”naivitate a Occidentului” e timpul să dispară pentru ca discursul lui Putin de vineri să nu se transforme într-un război total
Recomandări
Jurnalist român din Cernăuți: ce ”naivitate a Occidentului” e timpul să dispară pentru ca discursul lui Putin de vineri să nu se transforme într-un război total

Ulterior, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a spus pentru Digi 24 că a avut o înțelegere cu partea maghiară în acest sens, să nu fie menționată autonomia.

Autonomia, „trambulină” pentru „antreprenorii politici”

„Chestiunile sensibile” au rămas însă în societate încă din martie 1990, când un marș pașnic al locuitorilor maghiari din Târgu Mureș, pentru reînființarea Universității Bolyai și reorganizarea rețelei de școli în limba maghiară, s-a transformat în ceea ce istoria a consemnat ca fiind primul conflict interetnic din Europa postcomunistă. Cinci oameni au murit atunci. Totul a pornit de la un zvon că Transilvania ar urma să fie lipită Ungariei, iar ulterior bătăilor din centrul orașului, în România a fost înființat Serviciul Român de Informații (SRI) condus de Virgil Măgureanu. 

În 1993 avea să fie înregistrată prima cerere de autonomie printr-un proiect de lege care de fapt nu a mai intrat în dezbatere parlamentară. Tema a fost însă exploatată politic de ambele părți și nu pare epuizată nici astăzi.

„Cultura română nu a excelat niciodată în abordarea principiului autonomiei. Pe acest fond cultural au apărut acești antreprenori politici care după ‘90 au folosit tema maghiară ca pe un mare capital politic, o trambulină. Sunt formațiuni ca PUNR-ul, PRM-ul care din asta au trăit, de asta s-au format”, a explicat pentru Libertatea Gabriel Andreescu, activist pentru drepturile omului care a scris mai multe cărți despre comunitatea maghiară.

De aproape doi ani, zeci de oameni locuiesc într-o sală de sport, în timp ce dincolo de geamuri se joacă meciuri. Primăria le promite că se rezolvă „Săptămâna asta”
Recomandări
De aproape doi ani, zeci de oameni locuiesc într-o sală de sport, în timp ce dincolo de geamuri se joacă meciuri. Primăria le promite că se rezolvă „Săptămâna asta”
Interviu cu activistul maghiar interzis în România, despre autonomia Ținutului Secuiesc: „Teama alipirii la Ungaria e ridicolă. E suficient să te uiți pe hartă ca să înțelegi asta”
Gabriel Andreescu

Dar autonomia a fost o trambulină și pentru cealaltă „tabără”. UDMR și-a văzut „monopolul” reprezentării populației maghiare din România de noi partide, cu un discurs autonomist mai accentuat: Partidul Civic Maghiar sau Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) condus de Tokes Laszlo.

1,22

milioane de maghiari trăiau în România în 2011, potrivit recensământului de atunci, cei mai mulți concentrați în județele din Secuime, dar cu procente mari și în Mureș, Bihor, Satu Mare, Sălaj. Datele recensământului din acest an nu sunt disponibile pe această temă.

Există, „doar că nu i se zice autonomie”

Sociologul Kiss Tamás de la Universitatea „Babeș Bolyai” a făcut recent un studiu pentru a vedea percepțiile românilor despre maghiari și dorința lor de autonomie. Doar 13% dintre români susțin acest deziderat al etnicilor unguri. Dar se pare că nici maghiarii nu înțeleg astăzi prea bine la ce le-ar folosi. „Nici maghiarii nu știu ce înseamnă autonomie, s-a transformat într-un loz politic, nimic altceva. Într-un studiu am pus această întrebare: ce înseamnă autonomie? Și oamenii nu știau dacă o să crească pensiile sau ce altceva se va întâmpla”, spune sociologul.

Profesorul crede că astăzi ar trebui să se pună altfel problema. „Putem vorbi acum de o autonomie de facto a comunității maghiare care este exersată prin aceste instituții maghiare, există școli maghiare și un fel de paralelism etnic instituțional, doar că nu i se zice autonomie. O autonomie de facto există, iar în anii ‘90, acest program era real. Astăzi este un consens și în cadrul clasei politice românești că autonomia este un red line (linie roșie) care nu se poate parcurge și este și un consens în cadrul populației maghiare”, mai spune acesta.

În mod colocvial, Ținutul Secuiesc reunește teritoriul a două județe: Harghita și Covasna și o parte din județul Mureș.

Interviu cu activistul maghiar interzis în România, despre autonomia Ținutului Secuiesc: „Teama alipirii la Ungaria e ridicolă. E suficient să te uiți pe hartă ca să înțelegi asta”
Sociologul Kiss Tamas

A adunat peste un milion de semnături din 11 regiuni etnice

Relaxat, cu zâmbetul pe buze și într-o engleză perfectă, Attila Dabis spune că autonomia nu e o luptă pierdută. De altfel, este încurajat și de reușita recentă. Alături de președintele Consiliului Național Secuiesc, Balázs Izsák, a contestat decizia Comisiei Europene din 2013 de a nu înregistra inițiativa cetățenească europeană cu privire la regiunile naționale și a câștigat procesul în 2019.

Inițiativa cetățenească europeană e un instrument prin care oricine poate, dacă strânge un milion de semnături din cel puțin un sfert din statele membre, să invite Comisia să propună un act juridic. Dabis a reușit să strângă semnăturile necesare din regiuni cu etnici din 11 țări (Ungaria, Slovacia, România, Slovenia, Letonia, Lituania, Suedia, Belgia, Spania, Croația și Irlanda).

„Dacă ne sprijiniți, aveți o fereastră de oportunitate de a avea bani europeni care să vină în direcția voastră pentru a vă sprijini lupta pentru a vă menține propria cultură. Așadar, acesta este scopul întregii inițiative: să păstrăm bogata diversitate culturală și lingvistică a Europei”, spune activistul maghiar, care arată pe o hartă din cartea sa un grafic despre cum Harghita și Covasna sunt codașe la proiectele din fonduri europene, în opinia sa din cauza discriminării etnice. Speră ca inițiativa să europeană să schimbe asta.

Despre cum vede activistul maghiar autonomia, în dialogul următor.

Libertatea: Titlul cărții dumneavoastră este „Mituri despre autonomie”. Care ar fi miturile?
Attila Dabis: Eu am efectuat o analiză juridică doctrinară completată cu aspecte comparative în carte pentru a dovedi că există anumite concepții greșite în ceea ce privește autonomia. Dacă ne uităm la instrumentele internaționale, toate conceptualizează autonomia ca un instrument care permite statelor să implementeze participarea efectivă a minorităților la viața publică.

Deci nu ca o amenințare, ci ca un instrument care te ajută, de fapt, să creezi un sistem decizional incluziv, iar literatura științifică este de acord cu aceste concluzii.

Așadar, prima interpretare greșită este că autonomia teritorială subminează integritatea statului, după cum spune și punctul de vedere al guvernării românești. Contrar acestui fapt, literatura științifică și instrumentele internaționale spun că aranjamentele de autonomie ajută statele să își păstreze integritatea teritorială și au rezolvat escaladarea conflictelor.

Interviu cu activistul maghiar interzis în România, despre autonomia Ținutului Secuiesc: „Teama alipirii la Ungaria e ridicolă. E suficient să te uiți pe hartă ca să înțelegi asta”
Attila Dabis și cartea „Mituri despre autonomie”

Autonomia Ținutului Secuiesc ar aduce o reconciliere istorică între români și maghiari”

– Adică oamenii se liniștesc după ce primesc ceea ce vor?
– Da. Și o altă concepție greșită este că, dacă dai autonomie, urmează secesiunea. De fapt, este invers. Dacă minimizezi în mod deliberat aceste aspirații, abia atunci se ajunge la o radicalizare. Deci ceea ce trebuie să faceți, dacă vreți să preveniți, de fapt, această radicalizare, este să vă angajați într-un dialog cu acești oameni.

Ce este interesant sau important de văzut este că ceea ce autonomia Ținutului Secuiesc ar aduce nu este deconstrucția statului român, ci o reconciliere istorică între români și maghiari, ceea ce din punctul nostru de vedere este foarte necesară, pentru că trăiți aici în mare parte în societăți paralele.

Maghiarii nu se simt neapărat acasă în România, simt că sunt cetățeni de mâna a doua și că au senzația că statul spune în permanență că ei trebuie să se adapteze, că nu sunt egali, chiar dacă articolul 2 din Constituția României spune că atât cetățenii majoritari, cât și cei minoritari sunt egali. Dar în practică această percepție a sentimentului de egalitate nu este prezent. Sunt foarte multe nemulțumiri.

– Este doar o percepție pe care o aveți sau există și studii care să vă susțină cu privire la atitudinea majoritarilor?
– Institutul Balvanyos (un think tank de cercetare sociologică din Cluj-Napoca, n.r.) a făcut o cercetare despre aspirațiile ungurilor în 2019. Sondajul a arătat în ceea ce privește autonomia că mai puțin de 13% dintre respondenții români au spus că cererea lor e legitimă. Dar și la întrebarea dacă maghiarii ar trebui să aibă propriii primari, 60% dintre români au respins până și această idee. De asemenea, există o respingere față de a avea predare în limba maternă.

Există o înțelegere largă a ideii de stat național românesc unificat din punct de vedere etnic pe care o au mai multe partide politice de zeci de ani. Acest lucru a fost încă de când statul român a fost creat, când elita a fost destul de mult fixată pe securizarea granițelor prin crearea de etnie omogenă. Așa că, dintr-un motiv oarecare, i-au tratat pe maghiari și pe alte minorități ca pe o amenințare la adresa acestei unități. Și dacă există o amenințare, trebuie să o faci să dispară.

CONTEXT

Dincolo de datele sondajului invocat de Attila Dabis, în România există primari de etnie maghiară, nu doar în comunele și orașele în care această populație este majoritară, ci inclusiv în orașe mari precum Târgu Mureș sau Satu Mare, UDMR – principala formațiune care reprezintă minoritatea maghiară – este (cu întreruperi) din 1996 la guvernare, UDMR are prefecți sau că elevii au școli sau clase cu predare în limba maternă, că studenții unguri au specializări cu predare în limba maternă, există inscripționare bilingvă în localitățile în care există o populație maghiară notabilă, limba maternă poate fi folosită în administrație. 

Ținutul Secuiesc va fi o regiune autonomă în România

– Percepția generală despre autonomie este că se va crea o țară distinctă în interiorul unei țări. Așa va fi? Ce presupune autonomia de fapt?
– Suveranitatea nu încetează să existe într-o autonomie a Ținutului Secuiesc. Unul dintre lucrurile interesante pe care Consiliul Legislativ l-a spus este că suveranitatea va înceta să existe dacă acceptăm această lege. De fapt, ceea ce se întâmplă, dacă Parlamentul României decide să promulge această lege, este să permiți regiunii să adopte anumite legi, transferându-le competențe în acest sens. Deci, anumite domenii vor fi reglementate de un alt corp legislativ decât Parlamentul de la București.

Dacă citiți statutul, este scris acolo negru pe alb că Ținutul Secuiesc ar fi o regiune autonomă în cadrul României. Legislația care se întâmplă în legislativul autonomiei regionale trebuie să se întâmple cu respectarea legilor statului și există și un articol specific, cred că este articolul 120, care stipulează că Curtea Constituțională a României ar avea competența de a supraveghea legile și de a le anula dacă acestea contravin Constituției.

Acesta este în proiectul de statut. Nimeni nu spune că vrem un stat cvasi-paralel, pentru că statutul ancorează profund autonomia în cadrul sistemului constituțional românesc.

– O altă îngrijorare în legătură cu autonomia este că va fi primul pas înainte de anexarea acestei regiuni de către Ungaria.
– Este ridicol. Cum să faci asta? E suficient să te uiți pur și simplu pe hartă. Secesiunea este specifică regiunilor de frontieră. Secuimea nu este o regiune de frontieră. Cum am putea să facem asta? Există o mare fâșie de pământ românesc până la granița cu Ungaria.

Interviu cu activistul maghiar interzis în România, despre autonomia Ținutului Secuiesc: „Teama alipirii la Ungaria e ridicolă. E suficient să te uiți pe hartă ca să înțelegi asta”
Ținutul Secuiesc Foto: Wikipedia

– O enclavă, poate?
– Ca Lesotho în interiorul Africii de Sud? Da, dar nu este viabil, e ridicol să te gândești la asta. Oamenii de aici vor să aibă un trai bun și prosper și vor să ia decizii pentru ei înșiși. În momentul de față, fiecare decizie este luată la București, fără a-i consulta pe acești oameni și ei asta vor să schimbe.

Interviu cu activistul maghiar interzis în România, despre autonomia Ținutului Secuiesc: „Teama alipirii la Ungaria e ridicolă. E suficient să te uiți pe hartă ca să înțelegi asta”
„Alipirea la Ungaria este ridicolă”, spune Attila Dabis

În Catalonia, dialogul a eșuat, nu autonomia”

– Au reprezentanți însă în guvern, în parlament. De ce nu este suficient?
– Asta nu este o modalitate eficientă de participare și, din nou, la asta se rezumă totul. Există patru piloni principali de protecție a minorităților: protecția vieții, protecția identității, antidiscriminare și participarea efectivă. Ceea ce România implementează în prezent nu este o modalitate eficientă de participare a minorității maghiare la politică. Oamenii spun, uite, viceprim-ministrul este maghiar. Și ce dacă? S-a schimbat ceva aici în zonă? Nu!

– Comunitatea maghiară a spus că și-ar dori o autonomie pe modelul catalan. Acolo însă a eșuat. De ce s-a întâmplat asta?
– Nu aș spune că a eșuat, acolo dialogul a eșuat. Catalanii au vrut ceva diferit: ei au promulgat în Parlamentul regional un statut pentru asta în 2006. Apoi, Madridul a stat cu mâinile încrucișate, nu a existat niciun dialog. De aceea lucrurile au scăpat de sub control. Urechile închise ale elitelor spaniole de la Madrid au fost acea piatră de moară, nu cererea de autonomie în sine.

– Cereau altceva?
– Ceea ce catalanii doreau era ceva mai mult, voiau autonomie fiscală, ceva de care se bucură Țara Bascilor. Ei se simt jefuiți din punct de vedere economic. Trebuie să plătească mai mult Madridului decât primesc înapoi de fapt și de asta erau nemulțumiți. Catalanii au simțit că au fost folosiți ca o vacă de muls ca să finanțeze regiunile mai sărace din Andalusia, de pildă.

Dar dacă vă uitați la Țara Bascilor astăzi, este mai pașnică și ca niciodată. Da. PIB-ul pe cap de locuitor explodează, este una dintre cele mai dezvoltate părți ale țării. Asta pentru că au această autonomie fiscală foarte bună. Asta este și una dintre părțile principale ale autonomiei Ținutului Secuiesc, proiectul prevede ca veniturile generate să rămână aici.

De asemenea, modelul din Tirolul de Sud este același. Acolo 90% din impozitele și veniturile generate la nivel local rămân în Bolzano, nu merg la Roma. Descentralizarea funcționează mereu. Localnicii vor ști mereu mai bine să-și rezolve problemele.

Urmărește-ne pe Google News
Comentarii (1)

agee   •   11.08.2022, 14:28

Pe aceste criterii am putea foarte simplu să solicităm autonomia Ardealului. În fond, cei care luptă pentru autonomia Ținutului Secuiesc fac un deserviciu enorm ideii de regionalizare. Ideea autonomiei pe criterii etnice este greșită din start pentru că (vom vedea și la rezultatele recensământului) secui se declară foarte puțini. Atunci acest Ținut Secuiesc este doar o chestie total abstractă, un Ținut Secuiesc locuit de non-secui! În zona respectivă locuiesc mai puțin de un jumătate din etnicii maghiari. Ajungem firesc la întrebarea, oare ceilalți etnici maghiari care nu locuiesc în ”Ținutul Secuiesc” (Hunedoara, Arad, Timiș, Alba, Brașov, Sibiu, Maramureș, etc...) nu se vor simți maghiari de mâna a doua?

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.

Dezvăluire șoc în divorțul momentului. Suma uriașă cerută ca pensie alimentară face înconjurul lumii. A ameninţat că poate distruge zeci de familii
GSP.RO
Dezvăluire șoc în divorțul momentului. Suma uriașă cerută ca pensie alimentară face înconjurul lumii. A ameninţat că poate distruge zeci de familii
ȘOC! Putin, pus la pământ de SUA. Decizia istorică luată ACUM! E INCREDIBIL
Playtech.ro
ȘOC! Putin, pus la pământ de SUA. Decizia istorică luată ACUM! E INCREDIBIL
Rugați-vă pentru mine... a fost mesajul lăsat de Gina Bradea, înainte de a intra în operație. Ce s-a aflat acum despre celebra bucătăreasă
Viva.ro
Rugați-vă pentru mine... a fost mesajul lăsat de Gina Bradea, înainte de a intra în operație. Ce s-a aflat acum despre celebra bucătăreasă
Ferrari-ul de 300.000 de euro al lui Tzancă Uraganu, făcut praf după ce a sfârşit într-un copac. Fratele său, Miraj, se afla pe locul din dreapta
Observatornews.ro
Ferrari-ul de 300.000 de euro al lui Tzancă Uraganu, făcut praf după ce a sfârşit într-un copac. Fratele său, Miraj, se afla pe locul din dreapta
A fost descoperit un craniu care ar putea aparține unui băiețel omorât acum 58 de ani. Mama sa venea adesea în zonă. FOTO
Știrileprotv.ro
A fost descoperit un craniu care ar putea aparține unui băiețel omorât acum 58 de ani. Mama sa venea adesea în zonă. FOTO
O femeie a decis să-și filmeze pe ascuns soțul. A fost șocată de ce a descoperit că făcea în dormitor
FANATIK.RO
O femeie a decis să-și filmeze pe ascuns soțul. A fost șocată de ce a descoperit că făcea în dormitor
Toţi au fost în stare de şoc. Ce au găsit nemţii pe un super iaht confiscat de la un oligarh rus, prieten cu Vladimir Putin
Orangesport.ro
Toţi au fost în stare de şoc. Ce au găsit nemţii pe un super iaht confiscat de la un oligarh rus, prieten cu Vladimir Putin
Horoscop 1 octombrie 2022. Leii vor avea ocazia să se elibereze de o povară grea și inutilă pe care o duc pe umeri de mai mult timp
HOROSCOP
Horoscop 1 octombrie 2022. Leii vor avea ocazia să se elibereze de o povară grea și inutilă pe care o duc pe umeri de mai mult timp
Sănătatea, încotro? Săptămânile Tranziției Alimentare Carrefour îți fac cunoștință cu numeroase produse sănătoase
PUBLICITATE
Sănătatea, încotro? Săptămânile Tranziției Alimentare Carrefour îți fac cunoștință cu numeroase produse sănătoase