INTERVIU | Drogul popular care poate fi depistat la șoferi în doar patru județe din România: „Nu-l detectează nici Drägerul poliției”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șoferii opriți în trafic care refuză să fie testați cu aparatul DrugTest de către poliție, solicitând analizele de sânge în laboratoarele de medicină legală, vor avea permisul de conducere suspendat până la obținerea rezultatelor procesate în laboratoarele de medicină legală, este modificarea Codului Rutier introdusă pe 28 iunie 2024, prin OUG 84/2024.
Modificarea legislației rutiere a stârnit controverse fără precedent în țară, existând chiar o petiție semnată de peste 100.000 de români care cer anularea ordonanței de urgență, considerată abuzivă.
Problemele invocate sunt: lipsa de acuratețe a aparatelor folosite de poliție pentru depistarea drogurilor, o rată mare (peste 20%) a rezultatelor fals pozitive și timpul mare de așteptare, chiar și de un an, până la sosirea rezultatelor analizelor la sânge, perioadă în care șoferul nu mai are dreptul de a conduce.
În contextul scandalului național, Libertatea a discutat cu dr. Ștefan Gabriel Gorun, medic primar medicină legală, doctor în științe medicale. Expertul a explicat care sunt motivele reale ale rezultatelor fals pozitive date de aparatura folosită de poliție pentru depistarea șoferilor drogați.
În același timp, medicul a atras atenția că nici aparatele DrugTest sau Acvila folosite de poliție, dar nici aparatura folosită în majoritatea laboratoarelor de medicină legală din România nu pot depista o gamă largă de droguri intrate recent pe piață, „cristalele”, așa cum sunt denumite de consumatori, SNPP (substanțe noi cu proprietăți psihoactive), conform denumirii oficiale.
De exemplu, substanța metcatinona (cunoscută sub denumirea de Cristal 3-MC), cu numele de piață „Miau Miau”, „Meow Meow”, „M-Cat”, „Coca Ex”, nu poate fi depistată nici de DrugTestul poliției și nici în laboratoarele institutelor de medicină legală. Este considerată „cocaina săracilor”, fiind unul dintre cele mai consumate droguri de tinerii din România, cu un preț de doar 80-100 de lei doza, de cinci ori mai mic decât tariful cocainei, pentru care se plătește 500 de lei pentru un gram.
Conform unui raport al Agenției Naționale Antidrog (ANA), peste 26% dintre consumatorii români preferă „cristalele”.
„Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite”, se arată în raportul ANA.
Libertatea: Spuneați recent că, în institutele de medicină legală din România, aparatura este foarte veche, depășită moral și fizic, acesta fiind unul dintre motivele pentru care rezultatele analizelor întârzie foarte mult. Pe lângă această problemă, există și cea a lispei de reactivi fără de care nu pot fi depistate drogurile noi.
Ștefan Gabriel Gorun: Cele trei institute majore de care vorbiți, a căror dotare a fost făcută în 2006-2008 prin proiect PHARE, au rămas cu aparatura pe care au achiziționat-o în acel moment prin finanțare europeană. Față de aceste aparate au fost mici, foarte mici update-uri de aparatură auxiliară, dar nu majoră. Așadar, cele trei mari institute - Iași, Timișoara și București - lucrează cu aparatele de care vorbiți și dumneavoastră vechi.
Aceste institute nu pot determina substanțe noi psihoactive pentru că în acea perioadă, 2006-2008, nici nu existau sau, mai bine zis, nu erau încă implementate pe piața neagră a drogurilor. Deci aceste aparate nu sunt capabile să le detecteze. Unele institute au beneficiat de-a lungul anilor de suportul unor producători și importatori de aparatură, care le-au lăsat în custodie, pentru diverse forme de colaborare, contractare, experimentare, aparate de performanță.
Cu acestea, care s-au plimbat între institute, s-au mai putut face niște detecții, dar pe perioadă limitată, atâta timp cât a curs acel contract. Vorbesc de câteva luni, 6 luni, ceva de genul acesta. În acest moment, un altfel de aparat este la Iași. Iașiul îl folosește, dar nu este al institutului încă, pentru că nu a fost cumpărat, el este lăsat în custodie de importator. Între timp însă, o serie de alte institute și servicii județene medico-legale și-au cumpărat propriile aparate. Evident că aceste achiziții recente s-au făcut și la un nivel de dotare tehnică modernă.
Altfel încât, de exemplu, laboratorul de la Cluj, cel de la Bistrița, de care am eu cunoștință, sunt niște laboratoare foarte performante, pot detecta și substanțele noi psihoactive. Ideea este că nu trebuie să ai doar aparatul pentru a putea face detecții, trebuie să ai și consumabilele reactive, de care vorbeam, dar trebuie să ai și metoda. Aceste metode sunt niște tehnici speciale, laborioase, multiparametrice și testate, prin care o probă biologică tip sânge sau urină este prelucrată, răzprelucrată, modificată, trecută prin aparate, astfel încât rezultatul final pe care ți-l elaborează să poată fi interpretat.
- Așa putem putem explica aceste rezultate fals pozitive ale testelor de droguri folosite de poliție? De ce sunt diferențe atât de mari între județe cu privire la procentul rezultatelor fals pozitive? Nu se folosește aceeași metodă, același tip de aparatură?
- Acolo avem altă problemă: județe diferite au folosit aparate de screening diferite. Sunt județe în care s-a folosit testul ACVILA de către poliție, respectiv alte județe în care s-a folosit Drägerul. Aceste două tipuri de aparate pe care poliția le folosește sunt cele care generează rezultate fals-pozitive. Nu la laborator se generează rezultatele fals-pozitive. Noi, cel mult, putem avea niște rezultate fals-negative, dar nu raportate la drug-testul poliției, ci raportate la conținutul probei prin faptul că nu detectăm acele substanțe noi psihoactive în mod curent.
- De exemplu, această metcatinonă, cocaina săracilor, poate fi detectată în probele de sânge în toate institutele de medicină legală din țară?
- Nu. Se poate detecta doar în laboratoarele care au dotarea modernă, cele de care v-am vorbit. În momentul de față vorbesc, după cunoștințele mele, de laboratoare din Cluj, Bistrița, Iași și Neamț.
- Bun, deci există această lacună care duce la un rezultat negativ, deși șoferul respectiv ar putea fi consumator de o substanță nouă.
- Ar putea fi sub influență, corect, dar, mare atenție, nici drugtestul nu le detectează. Adică nici screeningul poliției nu detectează aceste substanțe. Oricare drugtest din lumea asta, nu vorbesc doar de România, nici un drugtest nu depistează SNP-uri, substanțe psihoactive. Deci nici drugtestul și nici toate SML-urile și IML-urile implicit nu detectează acest mediu. Nici măcar toate laboratoarele din toată lumea nu detectează.
Sunt peste 1.200 de substanțe psihoactive, în momentul de față, pe care Centrul European de Monitorizare Antidrog (n.r. - EMCDDA) le-a comunicat acum două săptămâni. 1.200! Dintre acestea, doar 200 pot fi depistate în oricare din laboratoarele din lume, oricât de performante ar fi. Așadar, 1.000 dintre ele sunt depistate exclusiv în capturi sau doar în laboratoare de cercetare științifică ale unor universități de top.
- Aceste rezultate fals pozitive ar putea fi chiar pozitive, doar că aparatele poliției nu depistează exact substanța?
- Nu, exclus. Există o diferență pe care vreau să o sesizați. Rezultatele fals pozitive ale poliției sunt din mai multe surse. Unu: există interacțiuni încrucișate ale unor substanțe cu substanțele uzuale, folosite de orice om. Adică un nurofen simplu poate fi pozitivat, de exemplu, la cannabinoid, în testul poliției. La medicină legală asta nu se întâmplă. Vă vom spune (n.r. - reprezentanții de la Medicină Legală) că testarea a indicat ibuprofen, nu cannabinoid. Punct. Deci sursa de eroare este această reacție încrucișată. Una dintre ele. A doua: există o gamă foarte largă de substanțe asemănătoare, din punct de vedere chimic, care pot determina reacții încrucișate.
- Codeina a fost cel mai mult în discuție, fiind o substanță care se regăsește în multe dintre medicamentele uzuale.
- Exact. Codeina este pe lista substanțelor opiacee, numai că o pastilă de codeină are o concentrație infinitezimală, astfel încât valoarea pe care ar trebui să o determine testul de sânge este infimă, este cvasiabsentă. Mai există însă o mare problemă. Există substanțe care se stochează în glandele salivare, de exemplu, și aici vorbesc de barbiturice diazepine, astfel încât în sânge proba pe care șoferul o dă pentru a fi trimisă la laboratorul unei instituții medico-legale nu are aceeași reprezentare cu saliva. Pentru că, în salivă, apare o substanță care se află acolo de 5 zile, dar care nu mai este de mult timp în sânge. Ea doar s-a stocat în salivă.
- Deci nu mai influențează comportamentul șoferului?
- Bineînțeles că nu. Așa cum este, de exemplu, metabolitul inactiv al canabisului care este prezent în urină trei săptămâni. Păi ăla este metabolit inactiv și prezent în urină. Urina nu irigă creierul ca să-i modifice comportamentul șoferului și mai este și inactiv. Adică nu interacționează cu neuronii astfel încât să-i poată modifica reflexe, senzori sau percepție.
- În concluzie, aparatura folosită de poliție, fie că vorbim de ACVILA sau Dräger, are acuratețe, este precisă?
- Este în funcție de substanța pe care o detectează. Sursele lor de eroare, așa cum au fost gândite ele, variază între 30% și 90%. Așadar, pentru anumite substanțe, este posibil ca ele să dea niște reacții fals pozitive sau fals negative, într-o proporție de 70%. Și nu vorbesc doar de testele din România, pentru că ele se folosesc în toată lumea. În funcție de alte substanțe, poate să aibă o sensibilitate și specificitate de 95%. Adică să fie extrem de fidel.
Diferențele despre care vorbeați dumneavoastră între județe au mai multe explicații. Una este că se folosește Acvila sau Drägerul. Acvila este mult, mult mai prost construit decât Drägerul. Trebuie să vă gândiți și la altceva. Ce model de uz de droguri au județele? Dacă Bucureștiul este dominat de cocaină și opiacee, județele mai sărace ale României folosesc foarte mult substanțele psihoactive, droguri mult mai ieftine. Medicamente.
În funcție de ceea ce v-am zis mai devreme, respectiv că aceste teste au sensibilități, specificități pentru anumite substanțe, apar și diferențele între județe. Pentru că, dacă la cocaină eu am o sensibilitate și specificitate foarte mari, atunci înseamnă că în București o să am o reacție fals pozitivă foarte rară, pe când la un medicament de tip benzodiazepină, să zicem, care este folosit într-un alt județ, o să am reacție fals pozitivă foarte mare.
- Așadar drogurile clasice - cocaină, heroină, canabis - sunt detectate cu acuratețe și de aparatura poliției, problema ar fi cu aceste droguri noi, nu? Aparatura încă „bâjbâie”?
- Pe aceste droguri noi, v-am zis, nu le detectează nici Drägerul poliției și nici marea majoritate a laboratoarelor medico-legale. Nu sunt detectate nici-nici. Dar ele pot reacționa. Ele pot genera reacții fals pozitive. Adică, imaginați-vă că acea metcatinonă de care vorbiți dumneavoastră este posibil ca pe un anume drugtest să-mi dea o reacție fals pozitivă pentru metamfetamină. Eu nu voi identifica metamfetamina în laboratorul IML, că nu e metamfetamină prezentă acolo, nu există nici o metamfetamină în corpul acelei persoane. El are catinonă, dar asta e, noi nu o depistăm.
- Dacă testul Dräger îmi dă prezența metamfetaminei, în laborator la INML se folosește reactiv pentru depistarea metamfetaminei, nu pentru alte substanțe. Se merge pe suspiciunea indicată de aparatura poliției. Aparatul din laborator nu poate depista în mod implicit altă substanță?
- Eu folosesc o paletă de teste care încearcă să-mi identifice multe substanțe, însă pentru că aparatul meu nu e construit să detecteze și aceste SNPP-uri, aceste substanțe noi psihoactive, nu va detecta catinona de care vorbim. Aceste teste de care vorbim nu identifică generic o anumită substanță. Ele îmi arată niște picuri de absorbție, niște vârfuri în care îmi spune «aici ar putea fi o substanță» și eu verific acele vârfuri și văd dacă se potrivește sau nu cu ce am eu în librăria de date a aparatului. Dacă aparatul nu are în librăria de date catinonă, eu n-am cum să verific.
- Asta este o mare problemă, pentru că în România, conform ANA, 26% dintre consumatori preferă drogurile noi, „cristalele”, despre care spuneți că nu pot fi depistate în cele mai multe dintre laboratoarele de medicină legală.
- Da, și eu spun încă din 2011 că România nu e capabilă să detecteze SNPP și nu s-a făcut nimic pentru așa ceva.
- Cât durează să faceți o analiză de sânge pentru depistarea drogurilor în sânge?
- Aparatul procesează relativ repede. Problema este până aduc proba la nivelul în care s-o pot pune în aparat. Eu nu-i pun sânge pur în aparat și cer: «zi-mi ce-i acolo», că asta este doar în filmele CSI. Eu trebuie să prelucrez acea probă foarte, foarte laborios. În mod concret, o probă se face cam într-o zi, cap-coadă.
Problema este câte probe poate face aparatul. Și acum, aparatele vechi fac una la 15 minute, aparatele noi fac una la 3 minute. Iată și o diferență de capacitate de procesare. Dar, vă repet, nu aparatul este cel care îmi dictează timpul, ci procesarea probei. În momentul în care am foarte, foarte multe probe, procesarea este foarte dificilă. Problema a fost ignorată ani de zile.
- La Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” din București, cât așteaptă un șofer rezultatul probelor de sânge pentru droguri?
- 8 luni. Este foarte, foarte aglomerat laboratorul. Cedează piesele, se schimbă permanent, importul la ele devine tot mai greu pentru că sunt piese vechi și nu se mai produc multe și tot așa. Da, e o aglomerare care n-a fost rezolvată. Deși este semnalată de ani de zile, nu s-a luat niciun fel de măsură.
Situația complicată a șoferului drogat, găsit „curat” de medicina legală
Poliția Română a semnalat recent o situație care poate genera și mai multe controverse legate de acuratețea aparaturii folosită pentru depistarea șoferilor drogați.
„Numitul A.A.T. din județul Bihor, în data de 07.04.2024, ora 3.28, a fost depistat din nou în timp ce conducea un autoturism pe drumurile publice din județul Bihor. Conducătorul auto a refuzat testarea cu aparatul drugtest, au fost recoltate mostre de sânge și urină. S-a dispus reținerea permisului de conducere aparținând lui A.A.T.
Cu această ocazie, asupra lui A.A.T a fost găsit un plic ce conținea substanțe de tip prafuri, plic care a fost ridicat și predat către BCCO.
În urma analizei efectuate la Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor (SJML BH), prin buletinul de analiză toxicologică din 07.04.2024, s-a stabilit absența substanțelor psihoactive în organismul lui A.A.T.
În data de 09.04.2024, în urma cererii formulate de A.A.T., în conformitate cu prevederile 113/1/g OUG 195/2002 s-a dispus restituirea permisului de conducere către A.A.T, arată IGPR în comunicatul de presă.
În urma solicitării efectuate de Serviciul Rutier Bihor către BCCO Oradea, s-a stabilit prin utilizarea unui aparat de tipul spectrometru RAMAN (aparat portabil aflat în dotarea BCCO) că substanța din plicul ridicat de la A.A.T este metcatinona (n.r. - cocaina săracului), potrivit sursei citate.
În urma unui schimb de informații cu SJML Bihor a reieșit că nici în mostrele recoltate în 22.03 și nici în cele din 07.04 nu s-a analizat prezența substanței metcatinona din lipsă de reactivi.
După achiziția de reactivi s-a realizat la nivelul SJML Bihor supliment la buletinele de analiză din 25.03 și 07.04, stabilindu-se prezența substanței metcatinona în urină (ambele moste, din 23.03 și 07.04)
În continuarea cercetărilor, s-a dispus prin ordonanță efectuarea de expertize de către IML Cluj-Napoca pentru ambele recoltări. În urma efectuării expertizelor s-a stabilit prezența substanței clorometcatinona în mostrele de sânge și urină recoltate atât în 23.03, cât și în 07.04.
În prezent, numitul A.A.T. are permisul reținut pentru 336/2, în conformitate cu prevederile 111/3 OUG 195/2002”, se arată în comunicatul Poliției.
Foto ilustrativ: Shutterstock
bog53dan 09.07.2024, 10:19
Aceste teste au fost create și utilizate în Marea Britanie dar au fost însoțite de un mare scandal pentru gradul mare de eroare. S-a luat hotărârea să fie scoase din înzestrare și distruse. Vestea a ajuns și în România și guvernul liberal de la acea dată a solicitat Angliei prin intermediul ambasadorului acesteia să intre în posesia lor și Anglia a hotărât să le doneze României. S-a făcut la vremea respectiva mare vâlvă ce afacere extraordinară a făcut MAI condus de Bode achizionand la preț mult mai avantajos decât ofertele de pe piață aceste aparate dar banii au fost dositi pentru că Anglia le-a donat. Scandalul a fost repede mușamalizat dar întrebarea este: procuratura azi nu se poate autosesiza și să-și mai spele din păcate terminând cu acești borfași ?
DoarDiviziaB 09.07.2024, 10:40
Eu zic așa. Te prinde beat sau drogat? Închisoare 10 ani pt că ai pus în pericol viața multor oameni. Cu executare și fără șansă de eliberare condiționată. Carnetul suspendat pe viață. Pe cei care conduc fara carnet 5 ani în aceiași condiție. Daca se înăspresc pedepsele o să scadă și consumul.
Cronos666 09.07.2024, 11:45
Problema este la IML-uri! Nu am auzit pe nici un reprezentat al lor in atatia ani sa faca "scandal" si sa ceara tot ceea ce este de cerut.
nasty1 09.07.2024, 11:49
Cred ca Libertatea n-ar trebui sa promoveze drogurile care nu pot fi depistate de aparatele DrugTest folosite in Romania. Le dati idei traficantilor si consumatorilor...
Inginer 09.07.2024, 12:46
Păi şi dacă nu eşti drogat, dar aparatul te crede drogat, că nu ştie el să facă diferenţa între ibuprofen şi cannabis? După aia stai ,,72 ore" (sau câteva luni) fără permis?! Dl. Ciolacu are şofer personal şi îşi permite, dar dacă iei permisul unuia care trăieşte din şoferie? Sau şi un cetăţean obişnuit, în drum spre concediu... îi plăteşte statul concediul ratat?