Afaceristul Ioan Micula l-a dat în judecată pe Sorin Grindeanu pentru acuzații legate de 400 de milioane de euro plătite de stat: „Nu permit unor neisprăviți”

Scandalul „șervețelului” s-a mutat la Tribunalul Bihor

Confruntare juridică între Ioan Micula și Sorin Grindeanu, într-un dosar care are ca obiect „acțiune în răspundere delictuală”, potrivit Bihoreanul. Procesul, înregistrat pe 1 aprilie la Tribunalul Bihor, vine ca reacție la declarațiile lui Grindeanu despre plata despăgubirilor către grupul Micula.

Declarațiile controversate ale lui Sorin Grindeanu, făcute într-un interviu pentru G4Media, au declanșat conflictul. Liderul PSD a acuzat guvernarea liberală din 2019, condusă de Ludovic Orban, că ar fi aprobat plata a 400 de milioane de euro către frații Micula în urma unei negocieri informale.

„Vă spun, vreo 2 miliarde care stau fiindcă un fost prim-ministru liberal (cu trimitere la Ludovic Orban – n.r.), pe colțul mesei de prim-ministru, în biroul său, pe un șervețel, a considerat necesar că trebuie să cheme funcționari din Ministerul Finanțelor, cu oamenii de afaceri de față, să-i oblige într-un fel să plătească 400 și ceva de milioane de euro către acei oameni de afaceri. Oameni de afaceri din Bihor”, a susținut Grindeanu în interviu.

Întrebat dacă face referire la Orban și la frații Micula, Grindeanu a confirmat: „Vorbesc de un fost prim-ministru liberal, Ludovic Orban […] care a chemat funcționari […] să aibă o discuție cu oamenii de afaceri respectivi de față”.

Mai mult, Grindeanu a susținut că această plată ar fi fost catalogată ulterior ca fiind ilegală de Comisia Europeană, care ar fi cerut României să recupereze peste 2 miliarde de euro. «Nu spune Grindeanu, spune Comisia Europeană», a subliniat liderul PSD.

Reacția lui Ioan Micula: „Nu permit unor neisprăviți să ne înjure”

Magnatul Ioan Micula a respins vehement afirmațiile lui Sorin Grindeanu, pe care le consideră „bazaconii”. Contactat de Bihoreanul, acesta a explicat că plata din 2019 a fost rezultatul unei decizii a Curții de Arbitraj de la Washington, după un proces internațional care a durat un deceniu.

„Respectăm legislația acestei țări, care trebuie să respecte, la rândul ei, hotărârile judecătorești”, a declarat, joi, Ioan Micula.

El a mai subliniat că despăgubirile nu au fost negociate „pe colțul mesei”, ci au fost emise prin titluri executorii. „Efectiv a scornit prostii, a spus minciuni, bazaconii, și ne-a defăimat pe mine și pe angajații noștri. Eu mă mir că domnul Orban nu l-a dat în judecată. Nu permit unor neisprăviți să ne înjure. Vom face acest lucru (deschide procese – n.r.) de fiecare dată când noi sau companiile noastre sunt defăimate”, a adăugat el.

Sute de mii de euro despăgubiri

Omul de afaceri solicită despăgubiri de „câteva sute de mii de euro” de la liderul PSD. „Avocații mei se ocupă de caz”, a explicat Micula, precizând că Grindeanu „are din ce să plătească”.

Magnatul a făcut aluzie și la articolele despre călătoriile cu avioane private ale politicienilor, inclusiv ale lui Grindeanu, sponsorizate de firma Nordis. „Dacă e aşa mare lider politic, dacă are bani să zboare cu avioane private, are de unde să plătească”, a spus omul de afaceri.

Cazul despăgubirilor acordate fraților Micula a generat controverse juridice. Curtea Internațională de Arbitraj de la Washington a decis că România trebuie să plătească prejudicii de 400 de milioane de euro pentru pierderile suferite între 2005 și 2009.

În 2014, Comisia Europeană a calificat despăgubirile drept „ajutor de stat incompatibil”, cerând României să recupereze sumele. În 2019, Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei, iar Guvernul Orban a plătit despăgubirile, după ce frații Micula au blocat conturile unor instituții precum Romatsa și Nuclearelectrica.

Totuși, în 2024, Tribunalul UE a hotărât că despăgubirile constituie ajutor de stat ilegal, iar România trebuie să recupereze sumele plătite. Decizia este acum în recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Între timp, frații Micula sunt investigați de procurori pentru că ar fi încercat să evite recuperarea prejudiciului. Potrivit acuzațiilor, între 2018 și 2024, aceștia ar fi mutat ilegal active către alte firme, inclusiv terenuri și construcții.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro