Ion Iliescu împlinește astăzi 91 de ani. Fostul președinte al României nu a mai fost văzut public de aproape trei ani, de pe 22 mai 2018, atunci când a fost chemat la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarele Mineriadei și Revoluției.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/03/adi16294-1024x684.jpg)
De atunci, Iliescu a decis să facă un pas în spate și să nu mai participe nici măcar la congresele PSD.
„Nu va exista nicio petrecere specială”
Dacă în urmă cu ceva timp, Iliescu își sărbătorea ziua de naștere primind felicitări și cadouri de la susținătorii săi, în ultimii ani, fostul președinte a renunțat la astfel de momente. Oricum, o festivitate precum cea de anii trecuți ar fi imposibilă în pandemie.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/03/de-ziua-lui-in-2011-petrecere-organizata-de-marian-vanghelie-1024x683.jpg)
„Domnul Iliescu este foarte bine, liniștit, își trăiește bătrânețea alături de soția sa. A fost un an extrem de dificil pentru domnia sa, ținând cont de pandemia de coronavirus. Au preferat să stea retrași, să limiteze cât de mult ieșirile, dar și vizitele. Nu va exista nicio petrecere specială, ci va fi alături de soția sa, Nina. Poate doar câțiva prieteni, foarte, foarte apropiați”, au dezvăluit pentru Libertatea surse din anturajul președintelui.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e217af18f641e03fd45ea71fa74bf5c7.jpg)
Ion Iliescu și-a anunțat toți colaboratorii că nu vrea să mai apară absolut deloc în spațiul public. Din când în când, extrem de rar, mai scrie câte ceva pe blogul personal sau mai oferă câte un interviu pentru presa din Franța sau Rusia.
„A fost decizia domniei sale. S-a retras definitiv din viața publică și politică, nu mai vrea să audă de nimic! A luat această decizie în urmă cu aproape doi ani și nu are de gând să se abată de la ea. A fost 30 de ani în lumina reflectoarelor, deci e timpul ca alții să fie acum subiecte de discuție. Domnul Iliescu este bine, dar refuză să mai vorbească și să mai apară la evenimente publice”, au mai spus cei din jurul fostului președinte.
Cele mai importante momente ale carierei politice a lui Ion Iliescu:
- s-a afirmat de tânăr în viaţa publică, iar în 1948, ca elev, s-a numărat printre fondatorii Uniunii Asociaţiilor Elevilor din România;
- a participat la mişcarea studenţească internaţională în diverse foruri şi organisme ale acesteia, ca reprezentant al studenţimii române;
- între 1967 și 1971 a fost ministru pentru problemele tineretului, după care, timp de şase luni, a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român;
- exclus din forumul central de partid, fiind acuzat de „deviere intelectualistă”, a continuat să adopte o atitudine critică faţă de dogmele „revoluţiei culturale” şi atunci când a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, în anii 1971-1974, şi pe cea de preşedinte al Consiliului judeţean Iaşi, în anii 1974-1979;
- în perioada 1979-1984 a lucrat la Consiliul Naţional al Apelor, iar în perioada 1984-1989 a fost directorul Editurii Tehnice;
- în seara zilei de 22 decembrie 1989, se află printre principalii fondatori ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi devine preşedinte al CFSN, organism al puterii provizorii de stat;
- la sfârşitul lunii ianuarie 1990, s-a numărat printre fondatorii formaţiei politice, Frontul Salvării Naţionale, din care s-au structurat, apoi, Partidul Democrat şi Partidul Democraţiei Sociale din România;
- la 20 mai 1990 a fost ales preşedinte al României, pe perioada Adunării Constituante, de doi ani, aşa cum se prevedea în Legea Electorală, conform căreia s-au organizat primele alegeri libere;
- Mineriada din iunie 1990, Ion Iliescu le mulțumește minerilor veniți la București și care interveniseră în Piața Universității agresând protestatarii de acolo. „Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut în aceste zile, în general pentru toată atitudinea dumneavoastră de înalta conștiința civică. Deci, vă mulțumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce ați demonstrat și în aceste zile: că sunteți o forță puternică, cu o înaltă disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde și la bine, dar mai ales la greu”, spune Iliescu.
- la alegerile prezidenţiale din 11 octombrie 1992, primele alegeri organizate în conformitate cu noua Constituţie, a obţinut 7.297.551 voturi, adică 61,5% din totalul de 11.910.609 voturi exprimate;
- înscris în cursa prezidenţială din noiembrie 1996 pentru un nou mandat, pierde în turul doi în fața lui Emil Constantinescu, liderul Convenției Democratice.
- este ales senator şi conduce, de pe băncile opoziţiei în anii 1997 și 2000, Grupul senatorilor Partidului Democraţiei Sociale;
- în alegerile din 2000 câștigă un nou mandat de președinte al României, după turul doi, în fața lui Corneliu Vadim Tudor.
- pe 10 decembrie 2006, la doi ani după plecarea de la Cotroceni, este ales cu unanimitate de voturi preşedintele de onoare al Partidului Social Democrat.
- iunie 2017, Ion Iliescu este trimis în judecată în Dosarul Mineriadei pentru infracțiuni contra umanității. Dosarul este ulterior întors la Parchetul Militar, iar rechizitoriul, declarat nul.
- pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din Decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și alții sunt acuzați de infracţiuni contra umanităţii. În octombrie 2020, Curtea Supremă cerea refacerea unei părți din rechizitoriu.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ec0ff51312b4282f609848f4b66d3e32.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/03/hepta4194575-1024x778.jpg)
Nina Iliescu împlinește 91 de ani pe 4 martie
Ion Iliescu este căsătorit din 1951 cu Elena Şerbănescu – numele de fată -, cu care s-a cunoscut în vremea studiilor liceale, fiind de profesie inginer, cercetător ştiinţific în domeniul coroziunii metalelor.
Nina Șerbănescu juca volei în echipa Liceului Iulia Hasdeu, iar fostul președinte a remarcat-o de la primele meciuri la care a asistat. L-a cunoscut pe Ion Iliescu la 18 ani, iar 21 a decis să se mărite cu el.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/03/hepta3181095-684x1024.jpg)
„Am avut anii aceia de studenție împreună, la Moscova, asta ne-a consolidat relația afectivă. După terminarea celui de-al doilea an de studenție, pe 21 iulie 1951 ne-am căsătorit, fiind studenți. A fost o nuntă foarte modestă. Pe vremea aceea, nu aveam bani și nu ne puteam permite ce se întâmplă acum cu nunțile acestea. Am mers împreună cu familia, două mame și două mătuși și ne-am căsătorit”, povestea Ion Iliescu, într-un interviu din 2003, citat de mai multe publicații.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_da9329dd2c0fb82d6723a024db5b559d.jpg)
Cuplul prezidențial nu a avut copii, Ion Iliescu spunând într-un interviu pentru Revista VIP, în 2011: „Ba chiar ne-am dorit, dar nu a fost să fie… Soția mea a avut trei sarcini toxice, iar după aceea… nu s-a mai putut”.
Relația cu Nicolae Ceaușescu: „La început eram chiar agreatul lor”
Ion Iliescu a fost timp de şase luni secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. A fost surprins în mai multe imagini cu fostul dictator, Nicolae Ceaușescu. Într-un interviu pentru Revista VIP, citat de Mediafax, acordat în 2011, vorbea despre legătura cu fostul șef al statului.
„La început, eram chiar agreatul lor. Tata era muncitor CFR-ist, militant de partid; s-a îmbolnăvit în închisoare, a ieșit bolnav din lagăr și a fost exclus din partid de către Gheorghiu-Dej. La mai puțin de un an de la eliberare, a murit. La 15 ani am rămas orfan de tată. Ceaușescu îmi cunoștea familia. Ea o cunoștea pe mama.
Mama mea a fost deținută ilegal, clandestin, iar ea era prietenă cu un frate mai tânăr de-al maică-mii. Ceaușescu îl știa pe tatăl meu, erau prieteni. Făceau parte din aceeași mișcare de rezistență. El a încercat să mă protejeze, într-un fel, pentru că știa povestea noastră. În lagăr, la Caransebeș, s-au nimerit amândoi. Taică-meu a murit în 45, iar Ceaușescu a venit la putere cu 20 de ani mai târziu, în 65”, a povestit Iliescu.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_75d30f2629d4eb96ca529ef1430f1649.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_838d7710e2cff83b7d1cc9f8f6501117.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bb6b5b28e7e7a40949bccbd4e6f6c43b.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_4050dcac05aae9bec74ba598695df99a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a89b34e205e49e35748910d238353144.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_f072c30a9773ee9c00f433036074de29.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_c40fc7c2cdaa70f147e7c0dc3715206f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_b6504ca30c6e2e786ffdf103eab148fb.jpg)