„Populația românească din Bulgaria a avut de suportat în anii interbelici multe provocări și măsuri nedemocratice din partea societăților patriotice extremiste bulgărești cum a fost Organizația revoluțuionară macedoneană. Astel, de exemplu, în zona timoceană, intens colonizată cu elemente extremiste provenind din Macedonia, a fost interzisă intrebuințarea limbii române chiar și în cadru familial. Au fost luate statornic măsuri represive împotriva celor care voiau să studieze în România și împotriva familiilor acestora”, notează istoricul Cezar Dobre în lucrarea sa  „Români în lume – Secolul XX”.
Având în vedere importanța numerică a elementului bulgăresc din statul român (superior celui românesc din Bulgaria), precum și disputei în legătură cu Cadrilaterul, în mai multe rânduri s-a ridicat  problema unui schimb de populații care ar fi adus în țară o însemnată parte a românilor ce trăiau în statul vecin. Astfel, cu ocazia „tratativelor” de la Craiova a fost evocată și eventualitatea obligativității venirii în țară a românilor dinzona bulgară a timocului. Tratatul de la Craiova lăsa între frontierele statului bulgar cea mai mare parte a elementului românesc, mult superior numeric  bulgarilor din județele Tulcea și Constanța, cae au fost obligați să se mute în Cadrilater.
 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.