Kosovo se pregătește pentru a treia rundă de alegeri legislative în doar un an, după ce Parlamentul nu a reușit să aleagă un nou președinte

„Această sesiune a marcat sfârșitul actualei legislaturi. Alegerile vor fi convocate în termenul prevăzut de Constituție”, a declarat președinta Parlamentului, Albulena Haxhiu, la miezul nopții.

Criza politică din Kosovo, începută după alegerile parlamentare din februarie 2025, a atins un nou punct critic odată cu eșecul de a asigura cvorumul necesar pentru votarea unui nou șef al statului. Opoziția a boicotat procesul, deși, teoretic, exista o majoritate pentru alegerea președintelui.

Premierul Albin Kurti, lider al partidului Vetevendosje (VV) – o formațiune politică de stânga cu orientare naționalistă – a lansat două apeluri publice în cursul zilei de marți, îndemnând opoziția să pună capăt impasului politic. „Blocajele nu ajută nici instituțiile, nici statul. Blocajul Kosovo nu duce nicăieri”, a declarat el.

Funcția de președinte al Kosovo este în mare parte simbolică, dar responsabilitățile includ rolul de comandant suprem al forțelor armate și reprezentarea țării pe plan internațional. Mandatul fostei președinte, Vjosa Osmani, a expirat la începutul lunii aprilie, iar atribuțiile au fost preluate temporar de Albulena Haxhiu.

După alegerile anticipate din decembrie 2025, VV și-a majorat numărul de mandate în Parlament, obținând 57 de locuri din 120, și a format o majoritate cu sprijinul reprezentanților minorităților.

Cu toate acestea, premierul Kurti nu a reușit să ajungă la un compromis cu opoziția pentru alegerea unui nou președinte, ceea ce a dus la blocajul actual.

Aceasta nu este prima tentativă eșuată de a rezolva criza. La începutul lunii martie 2026, președinta interimară Osmani a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri anticipate, dar decretul său a fost respins de Curtea Constituțională, care a oferit un nou termen pentru alegerea președintelui. Acest termen a expirat marți, 28 aprilie 2026, fără un rezultat concret.

Kosovo, fostă provincie a Serbiei, și-a declarat independența în 2008. De atunci, a fost recunoscută de Statele Unite și de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, dar nu și de Belgrad, ceea ce complică și mai mult peisajul politic din regiune.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE