Maia Sandu e „liderul politic pe care Vladimir Putin nu a putut să-l înfrângă” și a fost declarată personalitatea anului de publicația The Telegraph

O piesă de șah crucială

Moldova poate părea o țară mică și îndepărtată. Putin nu o vede așa. Pentru el, fosta republică sovietică nu este doar o parte a lumii vorbitoare de limbă rusă pe care dorește să o domine, ci o piesă de șah geopolitică crucială.

Învecinată cu România la vest și Ucraina la est, o Moldovă flexibilă ar deschide o nouă axă de presiune asupra Kievului și ar testa un flanc vulnerabil al NATO. Totuși, în 2025, președinta Maia Sandu – aproape de una singură și cu siguranță împotriva așteptărilor – a înfruntat această amenințare și a oferit Europei un rar moment de încurajare într-un an altfel sumbru.

Viitorul democratic al Moldovei, amenințat constant

Din acest motiv, publicația britanică The Telegraph a așezat-o pe primul loc în topul Telegraph World Leaders 2025. De trei ori în ultimele 14 luni, Kremlinul a complotat să o învingă la urne, dar fără succes.

De fiecare dată, Maia Sandu a câștigat, asigurându-și realegerea pentru un al doilea și ultim mandat prezidențial. Totodată, a câștigat un referendum care a susținut dorința Republicii Moldova de aderare la UE și apoi, în septembrie, și-a ajutat partidul să-și mențină majoritatea parlamentară.

Dacă ar fi dat greș în alegerile din acest an, rolul ei s-ar fi redus la o lipsă simbolică de sens, un guvern pro-rus ostil deposedând-o de o putere semnificativă și amenințând viitorul democratic al Moldovei.

„Rusia ar fi condus țara”

Consecințele pentru Ucraina ar fi fost grave, izolând-o și mai mult printre fostele state sovietice. Serviciile de informații occidentale sugerează că liderul de la Kremlinul spera la un guvern prietenos la Chișinău, care îi va permite să desfășoare 10.000 de soldați pentru a consolida garnizoana rusă din Transnistria separatistă, o regiune susținută de Moscova, care s-a desprins de Moldova și are o frontieră lungă cu Ucraina.

O astfel de mișcare ar fi pus în pericol Odesa, cel mai mare port și linie de salvare maritimă a Ucrainei.„Dacă reprezentanții Rusiei ar fi câștigat, ar fi însemnat că Rusia ar fi condus țara”, spune Sandu.

Însă campania rusească, insistă ea, nu a avut ca scop doar abaterea Moldovei de la calea sa pro-europeană, ci chiar deschiderea unei uși din spate către Ucraina. Scopul final al lui Putin, crede ea, a fost să transforme Moldova într-un laborator de război hibrid, exersând tactici care ar fi apoi utilizate pentru a interveni și manipula alegerile în întreaga Europă, de la Ungaria la Marea Britanie.

„Moldova este una dintre puținele țări care a experimentat întreaga gamă de metode de atac hibrid ale Rusiei”, spune ea. „Dar ținta nu este Moldova. Moldova este doar terenul de testare. Ținta este Europa, iar Europa ar trebui să învețe de la noi, de la țările care se află în prima linie a luptei pentru democrație. Democrația de pe continent este în pericol”.

„Vrem o pace dreaptă”

Atentă să nu critice eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, ea avertizează totuși că eșecul de a impune o presiune serioasă asupra Kremlinului riscă să producă nu pace, ci o pauză – o oportunitate pentru Rusia de a se regrupa și de a ataca din nou, poate în câteva luni.

„Vrem o pace dreaptă și vrem o pace care să fie durabilă”, spune ea. „Nu vrem o pace care să încurajeze Rusia să se întoarcă în șase luni. Nu cred că Putin este interesat de un acord de pace și nu cred că îl va accepta”.

Având în vedere ascensiunea Rusiei, ea susține că este cu atât mai important ca statele europene să învețe de la Moldova cum să-și protejeze procesele electorale împotriva interferențelor susținute de Kremlin.

Așteptați-vă la orice, avertizează Maia Sandu: dezinformare și manipulare cu inteligența artificială, atacuri cibernetice, încercări de a provoca violență, proteste organizate – toate finanțate cu bani greu de urmărit, ascunși în portofele de criptomonede.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE