Război în Ucraina, ziua 567 | Ucraina susține că o navă și un submarin rusesc au fost, probabil, „avariate iremediabil” în urma atacului de la Sevastopol

Administrația Biden „nu va ezita” să impună mai multe sancțiuni Rusiei și Coreei de Nord dacă întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin și dictatorul nord-coreean Kim Jong Un va avea ca rezultat transferuri de arme între cele două țări, a anunțat miercuri, 13 septembrie, Departamentul american de Stat, potrivit CNN și Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a lansat acest avertisment în cadrul unui briefing de presă, ca răspuns la întrebările legate de summitul din Rusia dintre Vladimir Putin și Kim Jong Un.

„Am luat deja o serie de măsuri pentru a sancționa entitățile care au intermediat vânzări de arme între Coreea de Nord și Rusia și nu vom ezita să impunem sancțiuni suplimentare dacă va fi cazul”, a declarat Miller.

El a mai spus că este îngrijorător faptul că Rusia și Coreea de Nord discută despre o cooperare sporită care ar putea încălca rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Recomandări

Balanța aderării la UE. Câștig de 65 de miliarde de euro pentru România. „Dacă vrem să vedem cum ar fi arătat țara noastră fără UE, ar trebui să mergem în Republica Moldova”

„Atunci când vezi ceea ce pare a fi o cooperare sporită și probabil transferuri militare, acest lucru este destul de îngrijorător și ar putea fi o încălcare a mai multor rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU”, a adăugat Miller.

Înaintea summitului Putin-Kim, oficialii americani au avertizat că Rusia și Coreea de Nord „avansează în mod activ” într-o potențială tranzacție de armament în cadrul căreia Phenianul ar putea furniza arme pe care Moscova să le folosească în războiul său din Ucraina, în schimbul tehnologiei pentru rachetele balistice.

Citeşte întreaga ştire: Departamentul de Stat: SUA „nu vor ezita” să impună noi sancțiuni Rusiei și Coreei de Nord dacă cele două țări își vor transfera armament

Un oficial al agenției de informații militare ucrainene a declarat miercuri că o mare navă de debarcare rusă și un submarin lovit în timpul atacului de peste noapte asupra portului Sevastopol din Crimeea au fost probabil avariate iremediabil, potrivit The Guardian.

„Acestea sunt daune semnificative. Putem spune acum că, cu o mare probabilitate, acestea nu sunt supuse restaurării”, a declarat oficialul Andriy Yusov, în comentarii televizate.

Recomandări

Nicușor Dan ocupă prima poziție în intențiile de vot ale bucureștenilor, în primul sondaj realizat după intrarea în cursă a Gabrielei Firea. Câte procente ar obține Piedone

Cele două nave militare au fost avariate în urma unui atac cu rachete ucrainene asupra unui șantier naval din Sevastopol, în primele ore ale zilei de miercuri.

Sancțiunile americane asupra Rusiei au făcut ca internetul prin satelit Starlink din apropierea Crimeei să nu poată fi pornit pentru o operațiune militară ucraineană, fără permisiunea președintelui american, a declarat Elon Musk la All-In Summt, la Los Angeles, pe 12 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

„Sancțiunile includ Crimeea, iar noi nu avem voie să pornim conexiunea către o țară sancționată fără aprobarea explicită a guvernului”, a declarat miliardarul proprietar al SpaceX, care operează sateliții Starlink, în fața audienței.

Guvernul ucrainean a cerut ca această conexiune să fie pornită „în mijlocul nopții”, pentru ceea ce Musk a spus că ar fi fost „un atac de tip Pearl Harbor asupra flotei ruse din Sevastopol”.

Ucraina „ne cerea să luăm parte la un act major de război”, a spus el, adăugând că „dacă aș fi primit o directivă prezidențială pentru a o porni, aș fi făcut-o”, a adăugat el.

Omul de afaceri a răspuns la rapoartele recente potrivit cărora el ar fi instruit în secret inginerii săi să oprească comunicațiile prin satelit Starlink în apropiere de Crimeea în 2022 pentru a preveni un atac cu drone submarine ucrainene împotriva navelor militare rusești.

În timp ce dronele încărcate cu explozibili se apropiau de flota rusă, „și-au pierdut conectivitatea și au fost aduse la țărm fără să facă niciun rău”, a scris Walter Isaacson într-o biografie recent publicată, intitulată „Elon Musk”.

Pe 11 sept. senatoarea Elizabeth Warren a cerut o anchetă asupra lui Elon Musk și a companiei sale, SpaceX, pentru a vedea „dacă avem instrumente adecvate pentru a ne asigura că politica externă este condusă de guvern și nu de un miliardar”, a declarat Warren.

În iunie 2023, Pentagonul a confirmat că SpaceX a câștigat un contract din partea Departamentului Apărării pentru a furniza Ucrainei servicii prin satelit Starlink, dar nu a dezvăluit prețul, domeniul de aplicare sau calendarul de livrare, invocând securitatea operațională.

SpaceX a început să furnizeze Ucrainei sistemul de internet prin satelit Starlink la scurt timp după ce rușii au invadat țara în februarie 2022.

Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat miercuri că angajamentul Moscovei față de Coreea de Nord „arată cât de disperată este Rusia”, potrivit CNN.

Președintele rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong-Un au discutat miercuri la centrul spațial rusesc Vostochny Cosmodrome.

Putin a semnalat miercuri disponibilitatea de a ajuta Coreea de Nord în dezvoltarea programului său spațial și de sateliți, în timp ce i-a oferit lui Kim Jong-Un un tur al vastului centru de lansare spațială rusesc Vostochny, înainte de discuțiile lor preconizate privind armele.

Întrebat de un reporter dacă Rusia ar ajuta Coreea de Nord să-și lanseze proprii sateliți și rachete, Putin a răspuns: „Tocmai de aceea am venit aici”.

Oficialii americani au avertizat Coreea de Nord că va „plăti un preț” dacă va încheia un acord de armament cu Rusia, după ce au declarat că negocierile „avansează” între cele două națiuni.

Dacă Phenianul furnizează arme Moscovei pentru a le folosi în războiul împotriva Ucrainei, acest lucru „nu se va reflecta bine asupra Coreei de Nord și vor plăti un preț pentru acest lucru în comunitatea internațională”, a declarat marți consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, în cadrul unei conferințe de presă.

Un tribunal înființat de ruși în regiunea Donețk, în estul Ucrainei, a închis doi soldați ucraineni pentru 29 de ani fiecare, a anunțat miercuri comitetul de anchetă al Rusiei, după ce i-a acuzat de uciderea a trei civili, potrivit The Guardian.

Moscova a condamnat în repetate rânduri soldați ucraineni capturați la pedepse lungi cu închisoarea, în cadrul unor proceduri judiciare pe care Kievul nu le recunoaște pe teritoriul ocupat de Rusia.

Comitetul de anchetă al Rusiei a declarat că cei doi soldați aparțineau regimentului ucrainean Azov, o ramură a armatei ucrainene considerată „extremistă” în Rusia.

Acesta a precizat că cei doi „au tras asupra unei mașini în care se aflau doi civili neînarmați, folosind arme de foc automate, în urma cărora bărbații din mașină au murit pe loc din cauza rănilor suferite”.

Bărbații au „tras apoi asupra altor doi civili neînarmați” pe stradă, ucigându-l pe unul dintre ei, iar celălalt a reușit să scape, a precizat comitetul, potrivit AFP.

Ambii soldați au luptat în orașul ucrainean Mariupol, care a fost cucerit de forțele rusești în luna mai a anului trecut, după un asediu devastator de trei luni care a lăsat orașul în ruine.

Comandantul forțelor aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk, a declarat că peste 35 de drone de atac rusești au fost doborâte în țară în noaptea de marți spre miercuri, desupra ucrainei, potrivit CNN.

Oleșciuk a declarat că precizia și procentajul de succes al grupurilor mobile de foc se îmbunătățește constant, ceea ce înseamnă că forțele aeriene ucrainene nu irosesc puținele rachete antiaeriene ghidate pe „Shaheds”, ci le păstrează pentru avioanele, elicopterele și rachetele de croazieră rusești.

Anterior, marți, șeful administrației militare din regiunea Odesa a declarat că cel puțin șapte persoane au fost rănite în urma unui atac cu drone rusești asupra regiunilor ucrainene Odesa și Sumî în cursul nopții de azi spre miercuri.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că dintr-un total de 44 de drone Shahed-136/131 lansate spre Ucraina, 32 au fost distruse. Forțele aeriene au precizat că atacurile au fost lansate din orașul rusesc Primorsko-Akhtarsk și din Kursk și Chauda, în Crimeea ocupată de Rusia.

Ucraina a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie să fie mai dure și mai sofisticate, după ce au apărut noi informații potrivit cărora Rusia se sustrage restricțiilor internaționale și își sporește producția de rachete, potrivit CNN.

„Cu cât sunt mai puternice sancțiunile, cu atât mai puține rachete va produce Rusia….Dacă mass-media occidentală observă o creștere a producției de rachete, înseamnă că sancțiunile trebuie să fie mai dure și mai sofisticate.”, a declarat pe Telegram, șeful biroului președintelui, Andriy Yermak

Yermak a răspuns la un raport al New York Times potrivit căruia Rusia a reușit să depășească sancțiunile și controalele la export impuse de Occident pentru a-și extinde producția de rachete peste nivelul de dinainte de război, citând oficiali americani, europeni și ucraineni.

NYT a relatat că „Rusia a subminat controalele americane la export folosind serviciile sale de informații și ministerul apărării pentru a administra rețele ilicite de persoane care fac contrabandă cu componente cheie, exportându-le în alte țări din care pot fi trimise mai ușor în Rusia”.

Yermak a declarat că un grup special numit de guvernul ucrainean a „furnizat propuneri detaliate partenerilor noștri, precum și dovezi ale existenței unor componente străine în armele rusești”. „Complexul militar-industrial al inamicului nu poate produce rachete fără aceste componente.”, a spus Yermak

Grupul de lucru internațional Yermak-McFaul a făcut luna trecută recomandări pentru a întări controlul asupra componentelor fabricate în străinătate folosite de Rusia în programul său de vehicule aeriene fără pilot.

Soldații Gărzii Naționale au distrus cel mai nou tanc rusesc T-90 Proryv pe frontul din Herson, potrivit publicației ucrainene Ukrainska Pravda.

Soldații brigăzii a 11-a M. Hrușevskîi ar fi provocat pagube precise de foc asupra unui tanc rusesc, după care muniția tancului a explodat și turela acestuia a fost smulsă.

„Nici măcar sacii de pământ, cu care ocupanții acoperă cele mai noi echipamente pentru protecție suplimentară, nu au ajutat la salvarea rezervorului.

Noi continuăm lupta pentru a ne proteja statul și pentru a reda libertatea poporului nostru. Vom câștiga acest război și ne vom întoarce țara noastră, liberă și independentă.”, a transmis Comandamentul Operațional-Teritorial Sudic al Gărzii Naționale a Ucrainei pe Facebook

Forțele de ocupație rusești au început să construiască noi linii de apărare adânc în „spatele” frontului din Zaporojie, potrivit publicației ucrainene Ukrainska Pravda.

„Ocupanții susțin că contraofensiva din regiunea Zaporojie a eșuat deja, dar au început să consolideze în adâncime „spatele” și să întărească apărarea pe „linia a treia”:

Aceștia sapă noi tranșee și consolidează apărarea în apropierea frontului din districtul Polohy.

Au ocupat case și instalează echipamente noi în satele din apropierea orașului Tokmak și instalează puncte de control și arici antitanc în orașul Tokmak.

De asemenea, rușii au preluat noi centre de recreere pe coasta Azov și instalează o bază de elicoptere pe aerodromul din Berdiansk.

105 facilități de infrastructură portuară au fost avariate în atacurile rusești asupra porturilor ucrainene începând cu 18 iulie, a declarat miercuri vicepremierul Oleksandr Kubrakov, potrivit The Guardian.

El a mai spus că exporturile de cereale ucrainene au scăzut cu aproape 3 milioane de tone pe lună începând cu 18 iulie, la o zi după ce Rusia a renunțat la acordul de export de cereale din Marea Neagră, susținut de ONU.

„Din 18 iulie, din cauza atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene, 105 facilități de infrastructură portuară au fost avariate și parțial distruse. Ca urmare a grevelor asupra porturilor din clusterul Dunării și a blocării porturilor maritime, exporturile de cereale către Asia, Africa și Europa au fost reduse cu aproape 3 milioane de tone pe lună.”, a scris Kubrakov pe Facebook.

Aceste afirmații nu au fost încă verificate în mod independent.

Pregătirile pentru ca instalațiile energetice ale Ucrainei să facă față provocărilor din iarna viitoare sunt în faza finală, a declarat premierul Denis Șmîhal în timpul unei ședințe de guvern de marți, 12 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

Forțele rusești au încercat să paralizeze rețeaua energetică a Ucrainei prin lovituri masive în toamna anului 2022 și iarna anului 2023, ceea ce a dus la pene de curent frecvente și la lipsa încălzirii în întreaga țară.

Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că este posibil ca Rusia să încerce din nou această strategie iarna viitoare.

Șmîmal a declarat că 84% dintre rețelele de încălzire, 78% dintre stațiile de încălzire centrală, peste 80% dintre clădirile rezidențiale și 86% dintre școli, grădinițe și spitale sunt pregătite pentru iarnă, adăugând că „ar trebui să fie 100% într-o lună”.

Guvernul își propune ca, până la începutul sezonului, 25 de unități de centrale termice și nouă unități de centrale nucleare să fie gata să producă energie electrică.

Potrivit premierului, energia termică va furniza sistemului energetic ucrainean o capacitate de 4,5 gigawați (GW), în timp ce energia nucleară va furniza 7,8 GW.

Ucraina exportă cereale printr-un port din nordul Croației de mai bine de un an, a declarat miercuri un oficial pentru AFP. Aproximativ 100.000 de tone de cereale au trecut prin portul Rijeka din luna mai 2022.

În ciuda faptului că se află la sute de kilometri de granița de vest a Ucrainei, Croația a devenit un punct de tranzit improbabil pentru cerealele țării din cauza blocadei actuale a Rusiei la Marea Neagră.

Aproximativ 100.000 de tone de porumb și grâu ucrainean au fost exportate din portul Rijeka din nordul Croației începând cu luna mai 2022, potrivit lui Marino Klaric, șeful terminalului de cereale al depozitului.

Cerealele călătoresc spre Croația pe calea ferată, via Ungaria. Cantitatea este o simplă fracțiune din milioanele de tone de cereale pe care Ucraina le produce anual.

Până în prezent, capacitatea anuală de cereale a portului Rijeka este de doar un milion de tone. Cu toate acestea, oficialii se străduiesc să extindă capacitatea de export a portului.

La începutul acestei luni, prim-ministrul Andrej Plenkovic a repetat promisiunea Zagrebului de a crește exportul de cereale din Ucraina prin porturile sale.

„Croația se vede pe sine ca fiind ușa mediteraneană pentru Europa Centrală”, a declarat Plenkovic.

Sectorul agricol ucrainean a fost supus unei presiuni uriașe de când Kremlinul s-a retras în iulie dintr-un acord privind cerealele negociat de ONU și Turcia, care urmărea să asigure o navigație sigură pentru navele civile.

Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat miercuri că forțele sale mențin o „apărare activă” în fața contraofensivei ucrainene și că Moscova nu are altă opțiune decât să învingă, potrivit The Guardian.

Șoigu a declarat că ofensiva de toamnă este în curs de desfășurare și a recunoscut, în comentariile făcute unui reporter al televiziunii de stat Rossiya-1, că situația de pe front este dificilă pe alocuri.

„Forțele mențin o apărare activă pe fronturile necesare, esențiale. În unele locuri este mai greu, în altele mai simplu. Dar pot să spun că băieții și comandantul se comportă cu încredere și apără în mod fiabil ceea ce trebuie să apărăm în acest moment – acele locuri, evident, în care forțele armate ucrainene încearcă să pătrundă.”, a spus Șoigu.

Sarcina principală a fost de a doborî armamentul inamic, a adăugat el.

Rusia controlează aproape o cincime din teritoriul Ucrainei după mai mult de 18 luni de război, dar a fost nevoită să se retragă din zone mari pe care le-a cucerit în invazia sa inițială în apropiere de capitala Kiev și în sud și est.

Ucraina a lansat în iunie o contraofensivă mult așteptată, care a recucerit peste 12 sate, dar care a fost pusă în dificultate de câmpuri minate vaste și de forțele rusești puternic înrădăcinate.

Întrebat dacă Rusia va câștiga, Șoigu a răspuns: „Nu avem alte opțiuni”.

Cele două nave militare care au fost avariate în urma unui atac cu rachete ucrainene asupra unui șantier naval din Sevastopol, în primele ore ale zilei de miercuri, vor fi complet restaurate, a anunțat Ministerul rus al Apărării pe Telegram, potrivit CNN.

Ministerul nu a menționat numele navelor, dar a precizat că navele care erau supuse unor reparații programate la șantierul naval, „vor fi complet restaurate și își vor continua serviciul de luptă ca parte a flotelor lor”.

Un important blogger militar rus a declarat că atacul asupra șantierului naval din Sevastopol din cursul nopții a fost efectuat de către Forțele Aeriene ucrainene, care au lansat 10 rachete de croazieră Storm Shadow asupra instalației.

Bloggerul, Rybar, a declarat că rachetele au fost lansate de la avioane Su-24M deasupra Mării Negre. Rybar a declarat că apărarea aeriană, inclusiv un Pantsir-S1, a doborât șapte rachete, dar a adăugat că „din păcate, trei rachete Storm Shadow și-au atins ținta: nava de debarcare Minsk și submarinul Rostov-pe-Don, care se aflau în doc, au suferit grade diferite de avarie”.

Rostov-pe-Don este un submarin relativ modern din clasa Kilo, capabil să transporte rachete de croazieră Kalibr. CNN nu a putut verifica în mod independent amploarea pagubelor suferite de nicio navă.

Un atac rusesc asupra satului Odradokamianka din regiunea Herson a rănit un bărbat, a raportat Administrația militară din regiunea Herson, miercuri, 12 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit autorităților, forțele rusești au bombardat satul la ora locală 12:20 p.m.

Victima, în vârstă de 41 de ani, ar fi fost dusă la o unitate medicală, unde a fost tratată pentru rănile suferite la cap și la genunchi.

Anterior, la 12 septembrie, autoritățile locale au raportat că atacurile rusești asupra zonelor rezidențiale din regiune din ultima zi au rănit patru persoane și au avariat infrastructura civilă.

Forțele armate ucrainene au eliberat Herson și alte așezări regionale de pe malul vestic al râului Nipru în noiembrie 2022.

Liderul nord-coreean Kim Jong-Un le-a spus oficialilor ruși, în timpul vizitei sale, că este încrezător în victoria Rusiei asupra Ucrainei, a relatat agenția rusă de presă de stat RIA Novosti, miercuri, 13 septembrie, potrivit The Kyiv Independent.

„Sunt ferm convins că eroica armată și poporul rus vor urma excelent tradiția Victoriei și vor demonstra cu încredere virtute și onoare pe frontul (războiului ruso-ucrainean) și în construirea unui stat puternic”, a declarat Kim în înregistrarea discursului, înconjurat de oficiali nord-coreeni și ruși.

Liderul nord-coreean a mai afirmat că „armata și poporul rus vor obține o mare victorie în bătălia sacră împotriva marelui rău”.

Toastând pentru sănătatea liderului de la Kremlin, Kim a spus că apreciază rolul omologului său rus Vladimir Putin în „construirea unei Rusii puternice și moderne”.

Kim a spus că dorește să continue să dezvolte relațiile cu Rusia, care sunt acum prima prioritate a Phenianului: „Sper că vom fi mereu împreună în lupta împotriva imperialismului”.

Potrivit agențiilor de știri rusești, cei doi lideri au încheiat discuții care au durat între patru și cinci ore.

Liderul nord-coreean a sosit în Rusia, pe 13 septembrie, în regiunea Amur, situată în extremitatea estică a Rusiei, pentru discuții preconizate privind vânzarea de arme.

Președintele rus Vladimir Putin l-a primit pe liderul nord-coreean Kim Jong Un la cosmodromul Vostochny din regiunea Amur aflată estul Rusiei. Cei doi au avut o întrevedere, apoi a fost organizat un dineu de stat în cinstea lui Kim Jong Un, relatează presa internațională.

Putin a declarat că liderul nord-coreean își va continua turneul în Orientul Îndepărtat al Rusiei cu o vizită la Vladivostok și la fabricile de apărare din Komsomolsk-on-Amur, a relatat agenția de presă RIA, citat de The Guardian.

Putin a declarat că Rusia îi va arăta lui Kim la Vladivostok capacitățile Flotei sale din Pacific, notează Reuters.

Liderul de la Kremlin a declarat, de asemenea, că există oportunități de cooperare bilaterală în domeniul tehnico-militar, adăugând că Rusia își va respecta obligațiile internaționale.

Ucraina a primit din Germania 20 de vehicule de luptă de infanterie (IFV) Marder, echipamente de recunoaștere și supraveghere, muniții și alte ajutoare în cadrul celui mai recent pachet de asistență militară, a anunțat guvernul german miercuri, 13 septembrie, relatează The Kyiv Independent.

Pachetul de ajutor include și un sistem de supraveghere Satcom, 20 de drone de recunoaștere RQ-35 HEIDRUN, două sisteme de antenă mobilă, 10 sisteme de detectare a dronelor, două tancuri de deminare WISENT 1 și materiale de eliminare a munițiilor explozive.

Berlinul a mai raportat livrarea a 3.000 de proiectile de artilerie de 155 mm, 1,5 milioane de cartușe pentru arme de calibru mic, un autotren HX81 8×8, patru semiremorci, nouă vehicule de transport de diferite tipuri, cinci camioane de manipulare a încărcăturii 8×8 și trei ambulanțe.

Numărul total de vehicule Marder livrate de Berlin Kievului ajunge astfel la 60, dintre care 20 au fost trimise din stocurile armatei germane și 40 au fost puse în funcțiune la producătorul german de armament Rheinmetall.

În august, Germania a semnat un contract cu Rheinmetall pentru recondiționarea și furnizarea a încă 40 de veehicule Marder Ucrainei.

Lituania, Letonia și Estonia au interzis intrarea pe teritoriul lor a vehiculelor înmatriculate în Rusia, în urma unei recomandări a Comisiei Europene, relatează The Kyiv Independent.

Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a anunțat miercuri, 13 septembrie, că țara sa se alătură măsurii anunțate de Letonia și Lituania cu o zi înainte.

„Începând de astăzi, (…) Estonia va refuza intrarea tuturor vehiculelor înmatriculate în Rusia. Ei (rușii – n.r.) nu sunt bineveniți aici pentru a se bucura de privilegiile pe care le oferă libertatea până când Ucraina nu va obține victoria”, a scris șeful diplomației de la Tallin pe rețeaua socială X.

Comisia Europeană a publicat pe 8 septembrie un document prin care face clarificări cu privire la sancțiunile impuse Rusiei din cauza agresiunii sale împotriva Ucrainei. În document se precizează că, dacă cetățenii ruși intră în Uniunea Europeană cu propriile vehicule, acest lucru va fi considerat un import ilegal, iar mașinile lor pot fi confiscate, indiferent de scopul sau de perioada de ședere preconizată.

Cosmeticele, valizele, aparatele electrocasnice, produsele din piele și blană, pietrele semiprețioase și prețioase și aparatele foto pot fi, de asemenea, confiscate de la cetățenii ruși la graniță.

Ucraina a făcut „pași mari” pentru a adera la UE de când a primit statutul de candidat în 2022, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său din Parlamentul European despre starea Uniunii, relatează The Guardian, care citează Reuters.

„Știm că nu este un drum ușor. Aderarea se bazează pe merit. Este nevoie de muncă grea și de leadership. Dar există deja multe progrese. Am văzut pașii mari pe care Ucraina i-a făcut deja de atunci. (…) Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua”, a spus șefa executivului comunitar.

Von der Leyen a promis că UE va extinde protecția specială acordată cetățenilor ucraineni care au fugit din calea războiului din țara lor.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat miercuri că autoritățile române nu au o imagine obiectivă a ceea ce s-a întâmplat, când vine vorba despre resturile de dronă găsite pe teritoriul său, relatează agenția rusă de presă TASS.

„Reprezentanții României nu au încă nicio imagine clară sau obiectivă cu privire la ceea ce s-a întâmplat. Adică nimeni nu poate înțelege ce încearcă să spună. Considerăm demersul menționat ca o altă manifestare a conceptului «foarte probabil», când nu există fapte, dar, în același timp, încearcă să convingă audiența că este foarte probabil să se fi întâmplat așa ceva acolo”, a spus Zaharova.

Mai multe detalii: Reacția Rusiei, după ce s-a anunțat că s-au găsit bucți de dronă rusească în Tulcea: „Reprezentanții României nu au încă o imagine clară”

Ministerul român al Apărării a anunțat miercuri că a descoprit noi posibile bucăți de drone în județul Tulcea, în zona localităților Nufărul și Victoria.

„Echipajul unui elicopter IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române, din Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, a identificat miercuri, 13 septembrie, în jurul orei 11.30, în zona localităților Nufărul și Victoria, din județul Tulcea, fragmente care ar fi putut proveni de la o dronă, dispersate pe o suprafață de câteva zeci de metri”, anunță MApN.

Un alt elicopter al Forțelor Aeriene Române „a fost trimis în zonă cu o echipă specializată la bord, pentru a efectua cercetări preliminare în teren și ridicarea de probe pentru efectuarea expertizărilor”, mai precizează ministerul.

Comunele Nufăru și Victoria sunt situate la 14, respectiv 16 kilometri de granița cu Ucraina, pe Brațul Sfântu Gheorghe, arată Google Maps.

Mai multe detalii: Noi fragmente ce par a fi de la o dronă rusească, găsite împrăștiate „pe o suprafață de câteva zeci de metri”, la 14 km de granița cu Ucraina

Prima serie de piloți ucraineni ar putea încheia pregătirea inițială pe avioane de luptă F-16 la sfârșitul anului, însă va dura mai mult timp până când vor fi implicați în luptă, a relatat Associated Press, marți 12 septembrie, citându-l pe generalul Michael Loh, directorul Gărzii Naționale Aeriene a SUA, relatează The Kyiv Independent.

Aviatorii ucraineni sunt așteptați să ajungă la Baza Morris Air National Guard din Tucson, Arizona, până în octombrie, pentru a învăța să opereze avioanele F-16.

Piloții vor fi supuși unor evaluări privind cunoștințele de limbă engleză și, în funcție de competența lor și de experiența anterioară în domeniul avioanelor de vânătoare, ar putea finaliza pregătirea în trei luni, a declarat generalul Loh.

„De îndată ce li se va da undă verde, vor veni și vor începe imediat antrenamentul”, a adăugat generalul.

Piloții ucraineni urmează să înceapă cursurile de limbă engleză în câteva săptămâni la San Antonio, Texas, în timp ce alții ar trebui să urmeze o pregătire similară în Marea Britanie.

După sesiunile inițiale de pregătire în SUA, piloții vor trebui să urmeze o pregătire suplimentară în cadrul NATO în Europa, a adăugat Loh, fără a preciza cât timp va dura această etapă.

Andriy Yusov, un oficial al agenției militare de spionaj ucrainene, a declarat miercuri că o navă de debarcare rusă și un submarin au fost lovite în timpul atacului din timpul nopții asupra portului Sevastopol din Crimeea, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

„Confirmăm că o navă mare de debarcare și un submarin au fost lovite. Nu comentăm cu privire la mijloacele (folosite) pentru lovitură”, a declarat Yusov.

Ucraina a tras zece rachete de croazieră asupra șantierului naval din Sevastopol, a anunțat Ministerul rus al Apărării într-o postare pe Telegram, iar două nave aflate în reparații au fost avariate, relatează The Guardian.

„Forțele armate ucrainene au lansat un atac cu zece rachete de croazieră asupra uzinei de reparații navale care poartă numele. S. Ordzhonikidze din orașul Sevastopol”, a anunțat ministerul Apărării de la Moscova, adăugând că în atac au fost folosite și trei ambarcațiuni fără echipaj.

„Sistemele de apărare aeriană au doborât șapte rachete de croazieră, iar nava de patrulare Vasily Bykov a distrus toate ambarcațiunile fără pilot. Ca urmare a faptului că au fost lovite de rachetele de croazieră inamice, două nave aflate în reparații au fost avariate”, mai precizează autoritățile de la Moscova.

Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei anunță că au doborât, în noaptea de 13 septembrie, 32 de drone de atac lansate deasupra regiunii Odesa, infrastructura portuară fiind lovită, iar șapte persoane fiind rănite, relatează Ukrainska Pravda.

„Pentru patru ore și jumătate pe timp de noapte, inamicul a atacat regiunea Odesa cu drone. Încă o dată, au vizat infrastructura civilă din regiunea Dunării. 32 de drone de tip Shahed-131/136 au fost doborâte de forțele de apărare aeriană. Din păcate, impactul asupra infrastructurii portuare a avariat clădiri nerezidențiale și a provocat un incendiu într-o parcare de camioane. Incendiul a fost stins rapid. Șapte șoferi civili au fost transportați la o unitate medicală cu răni de diferite grade de gravitate”, se menționează în anunțul Forțelor de apărare ucrainene.

Ucraina mai precizează că noaptea trecută, Rusia a lansat asupra teritoriului său 44 de dorne, fiind vizate regiunile Odesa și Sumî.

#Russia responded to attack by #Ukranian forces with a hit on the ports of #Odessa region pic.twitter.com/r70rUHhrGB

— Arthur Morgan (@ArthurM40330824) September 13, 2023

Forțele ruse au lansat în cursul nopții un atac cu drone asupra zonei Ismail din regiunea sudică Odesa, rănind șase civili și avariind infrastructura portuară și alte infrastructuri civile, a anunțat guvernatorul Oleg Kiper, pe Telegram, relatează The Kyiv Independent.

Dintre cei șase civili răniți, trei sunt în stare gravă.

Un incendiu puternic a izbucnit în urma unui atac cu rachete ucrainene asupra șantierului naval din Sevastopol, în Crimeea ocupată, a declarat guvernatorul portului, instalat de Rusia, Mihail Razvozhaev, relatează The Guardian și The Kyiv Independent. 24 de persoane au fost rănite.

Explozii urmate de incendiu au fost raportate la Sevmorzavod, o uzină navală din Sevastopol, unde sunt construite și reparate nave ale Flotei rusești din Marea Neagră.

Într-o postare pe Telegram, Razvozhaev a precizat că incendiul „nu a avut loc la o instalație civilă” și că nu a existat „niciun pericol” pentru civili.

Agenția rusă de știri de stat RIA Novosti a raportat că Podul Crimeei a fost închis temporar în primele ore ale zilei de 13 septembrie.

Huge explosions as a result of a presumed Ukrainian attack in Sevastopol, the HQ of the Black Sea Fleet in Crimea. Russian authorities say the Sevmorzavod shipyard has been targeted. Ships based in Sevastopol frequently fire missiles at Ukrainian cities. pic.twitter.com/dKgb0CEtLr

— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) September 13, 2023

Mai multe explozii s-au auzit marți seară în regiunea Zaporojie după ce autoritățile locale i-au avertizat pe cetățeni că rușii pot folosi arme balistice, anunță Pravda.

La ora 6:21, trei regiuni, inclusiv Zaporojie, au emis o alertă de amenințare cu folosirea armelor balistice. Ulterior, publicația „Suspilne Zaporojie” a raportat că sunt exploziile în oraș fără a oferi alte detalii

Forțele ucrainene au efectuat luni o lovitură cu succes împotriva unei baze rusești de unde erau operare drone Zala și Lancet, a anunțat marți Direcția de Comunicare Strategică a armatei.

Baza este situată în satul Luhanske ocupat de ruși, regiunea Donețk.

Armata ucraineană nu a precizat câți soldați ruși au fost uciși și câți drone au fost distruse.

Forțele ucrainene au lansat un nou atac cu drone asupra orașului Enerhodar ocupat de ruși, situat lângă centrala nucleară Zaporojie, a anunțat Serviciul de informații al apărării ucrainene citat de CNN.

Potrivit Kievului, o dronă a lovit un birou folosit de ocupanți ca birou de pașapoarte. Alte două locaţii unde se aflau ofiţeri ruşi au fost lovite.

„În urma loviturii, un incendiu a izbucnit în cameră și mai multe echipaje de ambulanță au ajuns la clădire”, se arată în comunicat.

Urmărește-ne pe Google News