„Am trăit în iad”: Localnicii ruși acuză autoritățile de neglijență în timpul ocupației ucrainene

• de Anastasia Stognei (Berlin)

Lubov Antipina, o cetățeană rusă din orașul Kursk, a petrecut șapte luni încercând să afle ce s-a întâmplat cu părinții ei, care locuiau într-un sat ocupat de forțele ucrainene. Apoi, după anchete neîncetate, căutări pe rețelele de socializare și afișarea de fluturași, ea și-a zărit în sfârșit mama și tatăl într-un videoclip postat pe Telegram. „Am putut în sfârșit să respirăm”, a declarat Antipina pentru Financial Times.

Părinții ei i s-au alăturat în orașul Kursk luna trecută, după ce forțele ruse au preluat controlul asupra satului lor natal Zaoleșenka.

Criza umanitară din regiunea Kursk, care a durat luni de zile, a fost, cel puțin în parte, provocată de Moscova

Povestea ei reflectă o tragedie mai amplă care se desfășoară în regiunea de frontieră rusă și care își are rădăcinile în decizia lui Vladimir Putin din 2022 de a lansa invazia la scară largă a Ucrainei. Ca răspuns, Kievul a organizat o ofensivă surpriză pe teritoriul rus în august anul trecut, care s-a încheiat în mare parte în martie – chiar dacă incursiuni transfrontaliere mai mici sunt încă în desfășurare.

Criza umanitară din regiunea Kursk, care a durat luni de zile, a fost, cel puțin în parte, provocată de Moscova: câteva mii de ruși, majoritatea vârstnici, au fost lăsați în urmă în sate fără asistență medicală, aprovizionare cu energie și telecomunicații – și cu alimente și apă limitate.

Recomandări

După alegeri, potopul: Guvernul a amânat după vot marile probleme economice. Ce ne așteaptă

Mulți locuitori au dat vina pe forțele ucrainene pentru suferințele lor, indicând cazuri de jaf și tratament dur în timpul perchezițiilor la domiciliu. Dar alții au criticat autoritățile ruse pentru neglijarea lor.

Rușii au organizat proteste din cauza condițiilor precare din centrele de evacuare

Moscova a declarat că aproximativ 150.000 de civili au fugit din zonele ocupate de ucraineni, mulți dintre ei având doar hainele de pe ei. De la sosirea în Kursk, unii au organizat proteste din cauza condițiilor precare din centrele de evacuare și a întârzierilor în acordarea sprijinului din partea statului.

„Vladimir Vladimirovici (Putin) …De ce nu ne ascultă nimeni!? Trăim în iad de trei luni!”, a pledat un refugiat din Olhovka într-un videoclip, cu aproximativ 50 de consăteni în spatele său.

Refugiații din Sudja, cel mai mare oraș deținut temporar de Ucraina, s-au plâns că nimeni nu le-a spus să plece, chiar dacă au existat semne vizibile ale pregătirii unei invazii. „În vara anului 2024, am condus de-a lungul frontierei. Puteai vedea cu ochiul liber acumularea de trupe”, a declarat Vladimir Sinelnikov, un voluntar local, într-un apel video către președintele rus.

Putin nu a răspuns la apelurile video. El a ordonat acordarea de compensații pentru persoanele strămutate și a schimbat guvernatorul regional în speranța că acesta va îmbunătăți comunicarea cu localnicii.

Recomandări

Dosarul șpăgilor de la ASSMB: fostul director adjunct Cristian Plută și gașca de afaceriști din jurul lui vor fi judecați pentru infracțiuni de corupție

Moscova a susținut că Kievul este vinovat de crime de război în regiunea Kursk, dar dovezile lipsesc

În Ucraina, s-a documentat că forțele ruse au executat civili și au comis alte crime de război, inclusiv atacuri asupra unor zone rezidențiale, școli și spitale. Kievul l-a acuzat, de asemenea, pe Putin că a încălcat termenii unei încetări parțiale a focului pe care a convenit-o în cadrul discuțiilor mediate de președintele american Donald Trump.

Putin și unul dintre înalții săi oficiali sunt căutați pentru crime de război de Curtea Penală Internațională de la Haga. La rândul său, Moscova a susținut că Kievul este vinovat de crime de război în regiunea Kursk, afirmând că civilii au fost vizați în timp ce încercau să fugă și că forțele ucrainene au maltratat și ucis locuitorii care au rămas în urmă.

„Natura ocupației din regiunea rusă Kursk diferă semnificativ” de ceea ce au făcut forțele ruse în încercarea de a cuceri Kievul în 2022, a declarat Ruslan Leviev, analist militar și șef al Conflict Intelligence Team, un grup de investigații open-source. „Nu au existat rapoarte de «epurări» în Kursk, spre deosebire de regiunea Kiev. Unii locuitori și-au amintit că au primit ajutor umanitar și ajutor medical din partea forțelor ucrainene.

Recomandări

Când va avea loc înmormântarea Papei Francisc și unde va putea fi văzută

Ambele părți au confirmat că civilii au fost evacuați în Rusia prin Ucraina și Belarus – un scenariu inimaginabil la Kiev”, a declarat acesta. „Moscova nu a prezentat încă dovezi credibile privind crime de război sau uciderea civililor de către forțele ucrainene în Kursk.”

Un caz care a fost citat în mod repetat de televiziunea rusă de stat este moartea Ninei Kuznetsova, în vârstă de 28 de ani, care a murit după ce mașina în care se afla în timp ce se evacua împreună cu familia sa a fost atacată. Soțul acesteia a fost intervievat de mai multe ori, dând vina pe forțele ucrainene pentru moartea ei. Financial Times nu a putut verifica în mod independent afirmația sa.

Medicii militari ucraineni au tratat ocazional civili ruși și au livrat medicamente esențiale

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhii Tykhyi, a declarat în repetate rânduri că trupele Kievului nu au vizat civili în regiunea Kursk. După închiderea ferestrei de evacuare, teritoriul controlat de ucraineni a devenit inaccesibil din partea rusă, iar toate comunicațiile au fost întrerupte.

Pe un canal ucrainean denumit „Unwanted by Putin” au început să apară videoclipuri pe YouTube, în care rudele erau filmate dând vești despre cei dragi. O altă modalitate de a transmite mesaje a fost prin intermediul soldaților ucraineni. „Oamenii au trimis mesaje video prin intermediul nostru către familiile din Sudja”, a declarat Artem Kariakin, care a fost staționat acolo.

Medicii militari ucraineni au tratat ocazional civili ruși și au livrat medicamente esențiale, cum ar fi insulina, a declarat Vitaly, un alt soldat ucrainean care a fost staționat în regiunea Kursk. Dar spitalele, magazinele, farmaciile și chiar aprovizionarea cu gaz și apă au fost întrerupte.

În timp ce soldații au adus alimente uscate și uneori apă, majoritatea locuitorilor s-au bazat pe produse de casă. Au gătit pe foc sau în sobe improvizate și au topit zăpada pentru a obține apă în timpul iernii.

„Mama și tata au trăit prin anii 1990″, a spus Antipina, „așa că tatăl meu și-a construit singur o sobă. Au mâncat ce au crescut în grădină, au sacrificat un porc și au împărțit carnea cu vecinii. Din când în când reușeau să facă rost de biscuiți, chiar și de dulciuri, din magazinele jefuite.”

Localnicii s-au simțit abandonați de autoritățile ruse. Nu toată lumea a supraviețuit

Locuitorii rămași în urmă au cerut un coridor umanitar, dar nu a fost stabilit niciunul, ambele părți învinuindu-se reciproc. Singura rută de evacuare a fost Sumî, principalul oraș din Ucraina de cealaltă parte a frontierei, pe care Rusia l-a bombardat în weekend, în timp ce oamenii participau la slujba de Duminica Floriilor. Aproximativ 100 de cetățeni ruși au folosit ruta Sumî.

Forțele Kievului implicate în operațiune și un cetățean rus evacuat de acestea au declarat atunci pentru FT că localnicii s-au simțit abandonați de autoritățile ruse. Nu toată lumea a supraviețuit. În octombrie, Ministerul de Externe al Rusiei a raportat că 70 de civili au murit; Ucraina a menționat ulterior 112. Publicația independentă 7×7 a confirmat 30.

Isa Salimsultanov, un imam din batalionul Akhmat – o unitate a armatei ruse fondată de liderul cecen Ramzan Kadyrov – implicat în evacuarea care a început după ce rușii au recucerit zona, a declarat pentru FT că a mutat peste 50 de cadavre la Kursk.

Salimsultanov a declarat că în Sudja, civilii au fost tratați „uman”. Dar în satele din jur, a afirmat el, „situația era groaznică: locuitorii în vârstă erau forțați să stea cu fața în jos, umiliți, intimidați și uciși”. FT nu a putut verifica în mod independent afirmațiile sale.

Putin a vizitat regiunea în uniformă militară – prima sa călătorie de la invazia la scară largă, prezentată ca un semn al eliberării

Canalul său Telegram, mass-media rusești de stat și independente au citat locuitori care au descris atacuri cu rachete și drone care le-au lovit casele. Mai mulți dintre aceștia au menționat raiduri asupra caselor în timpul căutărilor trupelor ruse, spunând că unii locuitori au fost forțați să se întindă cu fața în jos.

Alții au raportat că au văzut jafuri. „Nu putem verifica afirmațiile, dar credem că au avut loc probabil incidente izolate de jaf”, a declarat Leviev de la CIT. Părinții Antipinei i-au spus că ucrainenii „nu i-au maltratat”.

Soldații ucraineni care au fost desfășurați în regiunea Kursk au descris, de asemenea, atmosfera ca fiind calmă. „Sincer, am crezut că vom acționa mai agresiv. Dar când vezi oameni care sunt pur și simplu în dificultate”, a declarat Vitaly. „Suntem în război – e nasol pentru noi. Dar ei au ajuns într-o zonă de război. Este nasol și pentru ei”.

Vitaly și-a amintit că mulți din regiunea Kursk vorbeau ucraineană sau „surzhyk”, un amestec de ucraineană și rusă vorbit de ambele părți ale graniței. „Când am ajuns, am întâlnit un bătrân cu o coasă care ne-a salutat în ucraineană. Chiar am glumit: am trecut granița?” a spus Vitaly.

În martie, Putin a vizitat regiunea în uniformă militară – prima sa călătorie de la invazia la scară largă, prezentată ca un semn al eliberării. În această săptămână, Ucraina deținea doar aproximativ 50 km² din cei 1.000 km² pe care i-a cucerit anul trecut, potrivit DeepState, un grup analitic ucrainean care are legături cu Ministerul Apărării.

Dar, în ciuda faptului că Rusia a recâștigat controlul, zona rămâne instabilă, iar locuitorii săi nu au nicio șansă de a reveni la viața normală prea curând. Bombardamentele și atacurile cu drone continuă, iar drumurile sunt pline de vehicule distruse și de mine. În Sudja, „abia a mai rămas un oraș, care trebuie reconstruit de la zero”, a declarat Salimsultanov din Akhmat. „Trebuie să scoatem oamenii de acolo”.

• Relatare suplimentară de Christopher Miller și Polina Ivanova (Kiev)

Urmărește-ne pe Google News