De Valentina Postelnicu,

Iată principalele declarații ale președintelui Iohannis:

  • Acum puține zile a trecut moțiunea de cenzură și a căzut guvernul PSD și este foarte bine pentru că a avut trei guverne care au dăunat grav României
  • După consultările cu partidele am tras concluzia că se conturează un guvern în jurul PNL
  • Guvernul va avea un mandat scurt, până la alegerile parlamentare
  • Personal cred că alegerile anticipate sunt o soluție foarte bună, dar nu acum cu Guvernul Dăncilă interimar. Fiecare zi în plus cu acest guvern eșuat este o zi pierdută pentru România, un risc pentru români. Așadar, am decis să desemnez următorul prim-ministru al României în persoana domnului Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, președintele celui mai mare partid din opoziție, promotorul principal al moțiunii de cenzură. Așa este democratic corect, așa se va întâmpla.
  • În continuare sper ca toți actorii politici să înțeleagă că suntem în criză politică și cu cât mai repede se ajunge la o soluție satisfăcătoare bună pentru români și România, cu atât mai bine.
  • Sarcini: organizarea alegerilor prezidențiale, elaborarea proiectului de buget pentru 2020, închiderea bugetului pe 2019, dar și multe alte lucruri aștept de la guvernul Orban și sunt convins că se vor strădui să pună pe picioare o guvernare de tranziție de succes. Am discutat și ce trebuie să facă și ce poate să facă. Situația nu va fi simplă deloc, fiindcă opoziția este atât cât am văzut-o la moțiunea de cenzură și va fi destul de greu de negociat proiecte legislative complicate precum legea bugetului. Dar aceste lucruri sunt posibile, am toată încrederea că guvernul Orban se va ocupa la modul serios de aceste chestiuni
  • Vă doresc succes și inspirație în formarea Guvernului

Ludovic Orban:

  • Sunt onorat să-mi asum responsabilitatea în numele PNL și garantez că îmi voi punea toată energia în slujba interesului public.
  • Românii se uită cu speranță, încredere și au așteptări mari. Le vom da ce așteaptă de la noi: cinste, competență, integritate, dedicare în servirea interesului public și soluții pentru marile probleme cu care se confruntă România.
  • Principalele priorități sunt: refacerea echilibrelor macroeconomice, restructurarea amplă a aparatului guvernamental, simplificarea administrativă, readucerea competenței și profesionalismului și digitalizarea administrației; acordarea unei atenții serioase obiectivelor de investiții; consolidarea parcursului european al României și a poziției României la nivelul UE în conformitate cu pactul pe care PNL l-a semnat la inițiativa președintelui; respectarea rigorilor statului de drept, asigurarea unei independențe reale a justiției
  • Am încredere în toți partenerii care au fost alături de noi în atingerea obiectivului de a pune punct guvernării PSD. Sunt convinsă că vom găsi interes în servirea cetățeanului. Orice zi întârziere înseamnă menținerea guvernului Dăncilă pe care aproape niciun român nu mai vrea să-l vadă exercitând puterea.

În urma discuţiilor, liberalii nu au reușit deocamdată să strângă o majoritate ca să îşi treacă Guvernul, după ce Pro România a anunţat că nu va vota un astfel de Executiv monocolor, iar celelalte formaţiuni pun condiţii pentru votul din Parlament.

Ludovic Orban, ca unică propunere de premier, venită din partea PNL, se află în faţa unei provocări. După ce moţiunea de cenzură a trecut, prin Parlament, la diferenţă de 5 voturi, pentru căderea Guvernului, liderul PNL nu reuşeşte, în acest moment, să coaguleze o majoritate, pentru a trece un nou Guvern.

Liberalii au de partea lor cele 17 voturi ale minorităţilor naţionale

Până în prezent, doar minorităţile naţionale din Parlament şi-au anunţat susţinerea necondiţionată pentru Guvernul PNL.

Liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a declarat luni că deputaţii grupului său vor susţine un Guvern PNL.

„O să susţinem un Guvern PNL şi nu am pus condiţii pentru susţinerea aceasta, ci am discutat chestiunile pe care ni le dorim de la acest guvern, care sunt în linii mari chestiuni care ţin de minorităţi şi de culte. (…) Ne-am dori, de exemplu, ca Departamentul pentru culte să rămână în subordinea primului ministru, aşa cum a fost şi până acum. Ne-am dori ca o serie de chestiuni legislative care rămăseseră restante legate de minorităţi, nu mă refer aici la legea-cadru, să le trecem în anul care urmează”, a afirmat Pambuccian, după întrevederea avută cu preşedintele PNL, Ludovic Orban, şi alţi liberali.

PSD nu votează Guvernul

Parlamentarii PSD nu vor da votul de învestitură pentru noul guvern, decizia fiind luată în unanimitate în cadrul şedinţei care a avut loc, luni.

„PSD nu va gira un Executiv al concedierilor masive, al tăierilor de pensii şi de salarii, al scăderii nivelului de trai al românilor! Este responsabilitatea partidelor care au iniţiat şi au votat moţiunea de cenzură să îşi asigure majoritatea necesară pentru a susţine un nou Guvern. PNL-ul şi aliaţii săi trebuie să demonstreze românilor că ştiu să şi construiască, nu doar să distrugă”

Condiţiile impuse de USR. Se insistă pe alegeri anticipate

  1. „Fără penali în funcții publice”, deoarece este timpul ca această inițiativă să fie în Constituție.
  2. Alegerea primarilor în două tururi
  3. Consultarea Parlamentul asupra propunerii pentru poziția de Comisar European ce revine Românie
  4. Desființarea prin lege a recursului compensatoriu care a eliberat din închisori peste 20.000 de infractori

Capcana alegerilor anticipate: Soluţia USR duce la prelungirea crizei politice şi menţinerea Guvernului intermar Dăncilă până anul viitor

USR insistă pe varianta alegerilor anticipate şi va merge la Palatul Cotroceni cu cerinţa către şeful statului de a stabili un calendar pentru declanşarea acestora, anul viitor.

Căderea unul Guvern Orban ar însemna, pentru cei de la USR, un prim pas în declanşarea alegerilor anticipate, iar dacă şi al doilea premier ar fi respins, prin vot, în Parlment, atunci preşedintele poate dizolva Parlamentul.

Însă, afându-ne cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale, preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în această perioadă, potrivit Constituţiei.

Astfel, USR susţine o soluţie care ar duce la prelungirea interimatului Guvernului Dăncilă, până anul viitor, în condiţiile în care actualul Executiv are deja mai multe portofolii fără miniştri, cele mai importante fiind Internele şi Educaţia.

Decizia a fost reconfirmată după o ședință de luni seara a conducerii USR, în care s-a dezbătut propunerea susținută de către deputatul Stelian Ion, anume ca partidul să-și asume intrarea la guvernare alături de liberali. Propunerea nu a fost adoptată, astfel că Dan Barna, la consultările de marți, i-a transmis președintelui că USR nu vrea să intre la guvernare decât după alegeri anticipate care ar trebui organizate cât mai repede.

Victor Ponta nu susţine guvernul monocolor condus de Ludovic Orban

Liderul Pro România, Victor Ponta, a declarat, luni seara, la Digi24, că nu vede cum poate să guverneze un executiv monocolor care are numai 100 de parlamentari din 465. Ponta a exclus intrarea Pro România într-un guvern de coaliție cu parteneri de dreapta.

Condiţiile PMP: Ministerul pentru Republica Moldova, alegerea primarilor în două tururi

Eugen Tomac a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis luni.

„Am răspuns astăzi invitației Președintelui Klaus Iohannis de a avea, la Palatul Cotroceni, o discuție pe marginea situației politice din țară. După analiza ultimelor evenimente, președintele ne-a informat că mâine va face desemnarea prim-ministrului României”, a scris acesta, după consultări.

Condiţiile PMP pentru susţinerea Guvernului PNL sunt:

  • revenirea la alegerea primarilor în două tururi
  • necesitatea de a reduce numărul de parlamentari la 300
  • înființarea unui Minister pentru Relația cu R. Moldova.

Discuțiile privitoare la viitorul cabinet de miniștri se vor purta împreună cu premierul desemnat. România are nevoie de un guvern în funcție cât mai curând! Altfel, criza politică va continua să afecteze instituțiile statului până după alegerile prezidențiale, a mai spus Tomac.

ALDE nu vrea un guvern din care face parte PMP

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că fomaţiunea pe care o conduce nu va vota noul Executiv dacă PMP va face parte din el.

Tăriceanu a spus că parlamentarii formațiunii nu ar vota un Executiv din care să facă parte PMP al lui „Petrov, informatorul Securității”.

UDMR nu vrea alegeri locale în două tururi

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că decizia finală a Uniunii pentru o eventuală susținere a unui guvern Orban va fi luată doar după ce va studia programul de guvernare. Kelemen are și el condiții, anume ca procedura de alegere a primarilor să nu fie modificată.

Luni, preşedintele Iohannis s-a întâlnit cu preşedintele Pro România, Victor Ponta, şi cu preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu.

De asemenea, potrivit unor surse, şeful statului a avut consultări cu preşedintele PMP, Eugen Tomac, şi cu reprezentanţii minorităţilor naţionale.

Marți, șeful statului a discutat cu Dan Barna, de la USR şi cu Kelemen Hunor, de la UDMR, dar şi cu liderul PNL, Ludovic Orban, cel propus de liberali pentru funcţia de prim-ministru.

Noul premier desemnat are la dispoziţie 10 zile să îşi anunţe Cabinetul şi Programul de guvernare şi să vină în Parlament, pentru votul de învestitură.

Ce prevede Constituţia

  • Potrivit articolului 103 din Constituție, candidatul pentru funcţia de prim-ministru cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
  • Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.
  • În cazul în care Guvernul nu este validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.
  • Dacă Parlamentul respinge două propuneri de Guvern în termen de 60 de zile, teoretic Legislativul poate fi dizolvat șipot fi organizate alegeri anticipate.
  • Potrivit Articolului 89 din Constituţie, preşedintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Decizia este numai a preşedintelui României.
  • Potrivit Constituției, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României.

Foto: presidency.ro

Citeşte şi:

Ce face Orban când ajunge premier: taie din subvenția pentru partide și corectează ”gravele erori” ale PSD. Despre majorările de salarii și pensii din 2020: ”Este prematur să prezic soluții”

Adriana Nedelea LA FIX | Ludovic Orban, după 27 de ani. De la PNL – Aripa Tânără către Prim-ministru

Anamaria Prodan, atac devastator la Gică Hagi: „Probabil oamenii nu au curajul să-i spună în față”
GSP.RO

Anamaria Prodan, atac devastator la Gică Hagi: „Probabil oamenii nu au curajul să-i spună în față”

Horoscop 22 noiembrie 2019. Peștii sunt asaltați de solicitări
HOROSCOP

Horoscop 22 noiembrie 2019. Peștii sunt asaltați de solicitări