Cuprins:
Incidentul cu Dolly, poneiul Ursulei von der Leyen
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/ursula-von-der-leyen-si-poneiul-1024x1024.jpg)
Până la începutul anului 2023 această specie de animale sălbatice era tratată „cu mănuși” de autorități europene, vânătoarea lupilor fiind total interzisă în mare parte din UE.
Soarta lor s-a schimbat însă radical, în ziua în care un lup a ucis-o pe Dolly, poneiul preferat al Ursulei von der Leyen, președinta C E. Pentru prima dată după 40 de ani, comisia a luat în considerare anularea statutului protejat al acestor animale sălbatice.
Tendința de înmulțire a populației de lupi este mai mult decât evidentă și a început să îngrijoreze autoritățile de la Bruxelles, odată cu atacurile tot mai dese ale haitelor care produc pagube considerabile în ferme, fiind raportate în ultimii ani inclusiv victime umane, sunt explicațiile oficiale care au stat la baza solicitării de reevaluare a regulilor stricte care protejează lupii din Europa.
Temerile sunt cu atât mai mari cu cât, în prezent se estimează că în statele membre numărul lupilor se apropie de 21.000 de exemplare, 24 de țări UE raportând o „creștere semnificativă”, cu excepția Luxemburgului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_78744bcbe13e96882cb2fe06f668d61f.jpg)
Mărirea necontrolată a numărului exemplarelor de canis lupus s-a transformat deja într-un conflict om-lup extrem de costisitor, multe state europene raportând sume uriașe, de ordinul milioanelor de euro, plătite anual fermierilor ca despăgubiri pentru pagubele produse în rândul șeptelului de animale.
În România trăiesc între 2.500 și 3.000 de lupi
România este țara unde trăiește una dintre cele mai mari populații de lup din Europa, între 2.500 și 3.000 de exemplare, conform unui raport din septembrie 2022, cu tendință de creștere.
Ne aflăm la concurență cu Bulgaria (2.700), Grecia (1.020), Italia (3.500), Polonia (1.886), Spania (304 haite a câte 6 sau 8 exemplare fiecare) și Ucraina (2.500 din care 500 concentrați în zona munților Carpați), în timp ce alte țări europene au raportat doar câteva zeci de exemplare identificate pe teritoriul lor: Olanda (15), Ungaria (între 50 și 100), Danemarca (14), Belgia (9), Austria (56), Norvegia (50-52, plus alți 70 care traversează teritoriul acestei țări).
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/lupi-cenusii-profimedia-site-0992159363-1024x725.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_680284f11a6e1350c1354032cc663b69.webp)
Conform raportului transmis de fiecare țară la cererea Comisiei Europene, Luxemburg este țara în care a fost identificat doar un singur exemplar de lup în luna ianuarie 2022, dar și acesta se afla doar în trecere.
Despăgubiri mari pentru fermele atacate
Salvarea speciei canis lupus, pe cale de dispariție în Europa la mijlocul secolului XX, a produs mari pagube în economia unor comunități locale în mai multe state europene, se arată în raportul citat, fermierii din Franța, Italia, Spania, Croația, Austria și Finlanda fiind cel mai grav afectați. Aceste țări au raportat pierderi masive de animale domestice și/sau semi domestice, costurile pentru despăgubiri fiind de ordinul milioanelor de euro anual.
Într-un raport privind starea de conservare a lupului în Europa, publicat pe site-ul Comisiei Europene, Franța a anunțat că a avut pierderi de 11.064 de oi și capre și peste 220 de vaci din cauza atacurilor lupilor. Pentru aceste pagube, fermierii francezi au fost despăgubiți cu 4.207.895 euro în total, doar în anul 2020.
De asemenea Finlanda a anunțat despăgubiri de 2.997.413 de euro fermierilor cărora lupii i-au ucis 1.516 reni, 278 de oi și 30 de câini de pază.
În același context, Italia a plătit 2.000.000 de euro despăgubiri după atacuri repetate ale lupilor care au omorât 8.400 de oi, 1.400 de vaci și 300 de cai și măgari.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ed682ba5ddfc68c3ad3c0ade1ca2bb69.jpg)
România a plătit daune totale infime
Spania a despăgubit fermierii care au avut pierderi, în 2021, în rândul șeptelurilor, cu suma de 2.845.785 de euro, Grecia a plătit 1.015.842 de euro, Germania – 498.433 de euro, Austria – 255.178 de euro, Croația, 400.000 de euro, Polonia – 351 .000 euro, Portugalia – 332 .387 de euro, Suedia – 1,7 milioane SEK, Lituania 220.000 euro, Estonia – 212.464 euro.
Și România a plătit în 2021 despăgubiri în valoare de 127.580 de euro ca urmare a pagubelor produse de lupi la ferme, dar în raportul citat nu există date cu privire la numărul de animale domestice ucise.
La nivel european se estimează că pagubele produse de lupi în ferme sunt cu mult mai mari, dar multe atacuri nu sunt raportate, procedura de despăgubire fiind condiționată de o serie de restricții impuse de legislația specifică fiecărei țării.
În plus, fermierul trebuie să prezinte dovezi că animalele i-au fost omorâte de lup, dar și că și-a luat măsuri (garduri rezistente, câini de pază etc.) să prevină atacul.
Pierderile pot fi substanțiale (aproximativ 40.000 de capete pe an, cu câteva țări care suferă în mod disproporționat, cum ar fi Franța, Croația, Italia, Grecia, Lituania, Norvegia, Turcia în special la ovine, reni semi domestici și, pe plan local, câini. Cifrele absolute ale costurilor de compensare sunt adesea semnificative, deși pot fi tolerabile la nivel de țară, concentrarea lor la nivel local poate dezvălui o presiune intolerabilă asupra anumitor zone și categorii.
În raport se arată:
Toate atacurile lupilor semnalate de statele membre Comisiei Europene au culminat cu uciderea poneiului Dolly, animalul de casă preferat al familiei șefei CE. La nici trei ani de la acest incident, Parlamentul European a decis să modifice statutul de protecție a lupilor din Uniunea Europeană, coborându-l de la „strict protejat” la „protejat”.
Diferența dintre cele două forme de statut este că de acum CE permite, fără să impună, o cotă de recoltare (ucidere), exact ca în cazul urșilor, atunci când lupul devine un pericol pentru comunitate.
Modificări care trebuie făcute în 18 luni
Propunerea, susținută de Comisie, a fost adoptată la aprilie 2025 cu 371 de voturi pentru, 162 împotrivă și 37 de abțineri, în cadrul unei proceduri de urgență. După publicarea în Jurnalul Oficial al UE, directiva va intra în vigoare în termen de 20 de zile, iar statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a implementa noile prevederi.
Autoritățile naționale vor putea adopta măsuri specifice în funcție de condițiile regionale, dar vor fi în continuare obligate să mențină un statut favorabil de conservare pentru specie.
În România, lupul face parte din lista speciilor de animale şi plante de importanţă comunitară care necesită protecţie strictă. Capturarea, uciderea exemplarelor aflate în mediul lor natural, perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare, precum şi deţinerea, transportul sau vânzare de exemplare luate din natură este interzisă. Începând cu aprilie 2025, România poate să aloce o cotă de prevenție și să permită recoltarea lupilor care reprezintă un pericol pentru comunitate.
La începutul anilor ‘70, România înregistra cel mai mic număr de lupi din istoria recentă, sub 1.600 de exemplare, concentrate în zona munților Carpați. Comerțul cu piele și blană de lup, dar și valoarea trofeelor a făcut ca populația de lupi să fie de-a dreptul decimată la noi în țară.
În acei ani, oricine aducea la ocolul silvic un exemplar de lup (viu sau mort, pui sau adult) era recompensat cu 200 de lei. Uciderea lupilor era în anii ‘60-‘70 un mod de viață și o sursă considerabilă de câștig. Era permisă uciderea lupilor cu orice metodă, cu capcane, otravă, „stegulețe”.
„Locul unde se afla haita era înconjurat cu stegulețe înfipte în pământ și kilometri de sfoară. Se lăsa doar un singur loc liber pe unde puteau ieși lupii. Acolo erau așteptați și împușcați”, a explicat, pentru Libertatea, Ovidiu Ionescu, profesor în cadrul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov și doctor în silvicultură.
În anul 1993 România a aderat la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, astfel că vânătoarea haotică a fost oprită, ceea ce a generat, pe de-o parte, triplarea exemplarelor de lup, dar și schimbări majore în comportamentul acestor animale.
De ce este mai bine să întâlnești o haită și nu un lup singuratic
Spre deosebire de urși – animale sălbatice cu o notorietate mult mai mare în România – lupii sănătoși sunt mult mai discreți și mai ales evită contactul direct cu omul. Trăiesc în haite retrase în zonele împădurite ale munților Carpați sau de podiș și rareori coboară spre gospodăriile oamenilor. Sunt însă foarte activi în imediata apropiere a stânelor sau a fermelor izolate de munte.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/06/canis-lupus-interior-932x1024.jpg)
„Lupul nu atacă omul cum atacă ursul. Lupul are o spaimă față de om, pentru că sute de ani a fost obiectul vânătorii. După sute de ani de persecuție au prins frică de om. Acum ei sunt mai îndrăzneți, este adevărat. Îi mai vedem și pe la marginea drumurilor, prin localități destul de des, în zona de deal, pe lângă păduri, dar mai des merg la stâne. Oi mâncate de lupi au fost dintotdeauna, dar om atacat de lup nu a fost raportat până acum în România. Insist, vorbim acum despre lupii sănătoși”, a precizat Ovidiu Ionescu.
Acesta adaugă că, în cazul lupilor bolnavi de turbare, comportamentul se schimbă radical. Sunt imprevizibili, pot ataca omul, iar simptomele specifice (saliva spumoasă care curge din gură) nu sunt evidente din prima fază a bolii. Există însă un semn care ne-ar putea alarma, dacă avem ghinionul să întâlnim un lup în timpul unei drumeții.
„Lupii bolnavi atacă, e clar. Atacă tot ce găsesc în cale. Boala poate apărea oricând pentru că există un rezervor în natură de turbare. Îl putem identifica doar în faza finală, pentru că are spumă la gură, bale, dar inițial nu-l descoperi. Este la fel ca cel sănătos. Singurul aspect care îl deosebește la început este că trăiește singur. Haita fuge de el”, spune profesorul Ovidiu Ionescu.
Călătoriile lungi ale lupilor
Lupul care trăiește în zona Carpaților este cu mult mai mic decât cel din nordul Europei, care poate ajunge chiar până la 70, 80 de kilograme. În medie, lupul autohton atinge o greutate de până la 35 de kilograme. Trăiește în haită, nu mai mare de 8 indivizi, formată din părinți și puii lor, dar și din exemplare care nu fac parte din „familie”.
„Nu toţi indivizii născuţi într-o haită rămân în aceasta până la sfârşitul vieţii, o mare parte dintre ei părăsind haita la un moment dat şi pornind în căutarea unui nou teritoriu, unde îşi pot forma propria haită. Distanţa pe care un lup aflat în dispersie o poate parcurge poate varia semnificativ, în literatura de specialitate fiind raportate valori cuprinse între 8 şi 1.092 de kilometri”, se arată într-un studiu cadrul proiectului WOLFLIFE publicat de Agenția Națională de Mediu.
Potrivit documentului citat, lupul este un animal călător, teritoriile pe care le parcurge variază între 150-300 km², acesta fiind și unul dintre principalele motive pentru care sunt foarte greu de monitorizat.
Cum eviți contactul cu lupul
În martie-aprilie se nasc puii de lup. În această perioadă este de evitat apropierea de arbori cu trunchiul gros sau cu scorburi la bază, dar și cavitățile din stânci. Sunt locurile preferate de femelele lup gestante care se pregătesc să nască.
„Câteodată vizuinile sunt realizate în solul nisipos, iar în alte situaţii nu sunt construite deloc, femela dând naştere sub arbuşti”, se arată în studiul citat.
Spre vară, când deja puii au două luni, femela părăsește vizuina, dar rămâne în zona din apropierea ei, iar întreaga activitate a haitei se desfăşoară în zone de dimensiuni limitate până spre iarnă. Abia în noiembrie puii au deja capacitatea fizică să se deplaseze împreună cu adulţii pe distanţe mari.
Județele unde trăiesc cei mai mulți lupi
Dacă un anume habitat nu este perturbat de prezența omului, haita preferă să rămână pe loc, mărindu-și aria de deplasare doar pe timpul iernii, când puii se apropie deja de maturitate și pot vâna.
În general, haita se retrage atunci când simte pericolul tradus prin apariția unui om.
În România, cea mai mare concentrație de lupi a fost raportată în județele Covasna și Harghita, urmate de Brașov, Sibiu, Vâlcea, Hunedoara și Bistrița Năsăud. Experții susțin că populația de lupi a fost supraestimată în Suceava, Satu Mare, Caraș, Buzău și Brașov, și aproape nebăgată în seamă (mult subestimată) în Mehedinți, Timiș și Bihor.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_deadae06dd2876c12460f21be726c710.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_fb87d71388bab90617d54bae3aeb8574.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_fb4c842316baa13941295b52664e5113.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_098ea394c23d06cf89e78fff4e2303db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_b5b0e4dcd88c6d6d96ca0510aa27dc4f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_c210e9dba7e6a4c85908464000210325.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b0b78bce03d5a2c735fe4f7ed42e1726.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d7e42281a7d887f6aff2e8df5373d34a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_188308b0e52fadfe8904c0ce29852717.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a1f7eed706b112b675e1e766b58a390e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_5f2cf2a4b5d6dffbe06afe4069e4588a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ba03813f996024622be4681dbefc3d6e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1628aca9b57eb5fa82092d95859234b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_b1faf878ae9c3770908cc04ce6df06b1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ae8004251dd5e6490158050eb2e09a4e.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_eff381333fca5e7c41a73caa1de86058.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_99242710d10b4c994ecfa2517de3c030.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_f37cc6b7ef5e3116c2af1cc78997ed60.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_8b6da0dd263b9110be4e7c28666ceea3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_9ad0b3efd5dd4467a14b23c34e4d677f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_0a9b2aed9a76d37ce865b458783b411e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b58f88a529ba9ebedf93eaece2a76c2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_12cda6ce3f97d1c8f97c9f5d730e0bb9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_052a950253d3979775e7aec062cad5cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_5262e9c53e15f4f2529536671b8078c0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_9c2e05a1e14978861f87a09bed3936a8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_aeb10b0657722b3f4ab98a353e8eb705.jpg)
emy114 19.06.2025, 18:36
Felicitari Iulian, gadesti corect, omul este pe acest pamant o vetuitoare ca si celelalte specii, dar care este inzestrat cu gandire, ratiune, sentimente superioara celorlaltor specii. Fiecare specie are propriul habitat, in natura la inceputurile vietii pe pamant, a existat un echilibru, care, odata cu evolutia omului de-a lungul timpului, s-a modificat. De-a lungul timpului s-au produs dezechilibre care a dus la disparitia unor specii. Incepand cu descoperirea focului si a hranirii cu carne, omul a devenit principalul agresor inamic impotriva celorlaltor specii. In scopul capturarii acestora pentru hrana omul a dezvoltat tot felul de unelte, de la pietre cioplite, capcane la arme albe si de foc, pana la folosirea curentului electric, mine, etc., deci egalitatea de arme intre om si celelalte specii s-a rupt, omul devenind suveranul naturii, animale si vegetale, Intrebarea este pana unde se va ajunge, cand se va opri omul sa distruga natura, dupa mine doar cu disparitia sa.
dabaca2020 16.06.2025, 17:23
Sunt curios cine si cum a reusit sa numere lupii din Romania ? Da sunt multi si fac multe pagube ,in plus a mai aparut si sacalul care-i mai periculos ! La fel si ursul ,avem multi si fac multe ravagii ! Oare chiar traim intr-o Lume nebuna ,in care sa neglijam viata Omului si sa lasam salbaticiunile sa distruga munca Omului si Viata Omului ?
Rahan5 15.06.2025, 13:44
Articol: Spania (304 haite a câte 6 sau 8 exemplare fiecare)._ Complet gresit!. Este vorba de ,,Haiticuri" - lupi inruditi - grupuri (vazute de obicei vara) de 4-8 exemplare. Cu adevarat ,,Haita" se formeaza numai pe timpul iernii si cuprinde unirea a mai multe haiticuri ducand la multe zeci sau chiar (in vechime) sute de lupi !. La intoarcerea Armatei lui Napolen de la Moscova, in decembrie 1812, sunt relatari in care haite de mai multe zeci de lupi (sau chiar peste o suta de lupi si care incercau sa atace coloanele de soldati) au fost respinse de soldatii francezi. Si asta doar cand s-au folosit armele de foc.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.