Majoritatea românilor susțin orientarea țării spre Vest și NATO, doar câțiva alegând relații mai strânse cu Estul

Persoanele cu venit ridicat, cu vârsta peste 60 de ani, pro-Vest

„Majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO), ceea ce reflectă o ancorare stabilă în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității naționale. În același timp, atitudinea critică privind raportul dintre apartenența la UE și apărarea intereselor naționale reflectă emergența unei culturi politice duale, în care integrarea și suveranitatea sunt percepute simultan ca necesități și surse de tensiune,” a explicat Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

INSCOP Research a realizat, la comanda Polithink,  în perioada 4 – 10 august 2025 un sondaj de opinie privind percepția populației asupra a două teme majore de interes public: direcțiile de politică externă ale României și digitalizarea serviciilor publice.

Prezentarea publică a datelor a avut loc pe 9 septembrie 2024 în cadrul primei ediții a Statecraft Lab organizat de  think-tankul Polithink, un eveniment de referință dedicat dialogului dintre tehnologie, diplomație și guvernanță axat pe două paneluri tematice.

Întrebați care cred că ar trebui să fie direcția înspre care să se îndrepte România din punct de vedere al alianțelor politice și militare, 78,9% dintre cei chestionați au indicat Vestul (adică UE, SUA, NATO), în timp ce 7,8% au optat pentru Est (adică Rusia, China). 13,3% nu știu sau nu răspund.

Sunt de părere că România ar trebui să se îndrepte din punct de vedere al alianțelor politice și militare către Vest (adică UE, SUA, NATO) mai ales: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit ridicat.

12,4% cred că România ar trebui să iasă din UE

83,3% dintre cei intervievați evaluează apartenența României la Uniunea Europeană ca fiind una pozitivă (adică România ar trebui să rămână stat membru al Uniunii Europene), pe când 12,4% ca fiind una negativă (România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană). Ponderea non-răspunsurilor este de 4,3%.

Evaluează pozitiv apartenența României la Uniunea Europeană într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare, cei cu venit ridicat.

Întrebați în ce măsură sunt de acord sa nu cu enunțul: „România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își  diminueze beneficiile sau interesele asociate calității de membru”, 84,6% dintre cei chestionați sunt de acord, iar 13,1% sunt în dezacord. 2,3% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată în special: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit redus. Sunt în dezacord mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București, cei cu venit ridicat.

Apartenența la NATO, evaluată pozitiv

83,7% dintre respondenți evaluează apartenența României în NATO ca fiind una pozitivă (adică România ar trebui să rămână membru NATO), pe când 11,7% ca fiind una negativă (România ar trebui să iasă din NATO). 4,6% nu știu sau nu răspund.

Apartenența României la NATO este evaluată pozitiv mai ales de către: votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din București.

Întrebați în ce măsură sunt de acord sa nu cu enunțul: „România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își  diminueze beneficiile sau interesele asociate calității de membru”, 84,6% dintre cei chestionați sunt de acord, iar 13,1% sunt în dezacord. 2,3% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată în special: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu venit redus. Sunt în dezacord mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București, cei cu venit ridicat.

65,7% dintre români sunt de acord cu enunțul „Puterea de decizie a statelor membre în cadrul Uniunii Europene ar trebui să crească, iar puterea  organismelor comunitare (Comisia Europeană, Parlamentul European) ar trebui să se diminueze”, în timp ce 24,4% sunt în dezacord. 9,9% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată în special votanții AUR. Își exprimă dezacordul mai ales: votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu venit ridicat.

Date sondaj

Datele au fost culese în perioada 4-10 august 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1107 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Securitatea și viitorul țării

Un sondaj realizat de Avangarde, la nivel național în luna februarie 2025, arată că majoritatea românilor nu au încredere în Donald Trump și Rusia, în timp ce NATO și Uniunea Europeană sunt percepute ca fiind esențiale pentru securitatea și viitorul României.

Încrederea europenilor în Uniunea Europeană a atins cel mai înalt nivel din ultimii 16 ani, conform unui sondaj Eurobarometru din luna mai 2025. 52% dintre cetățenii UE tind să aibă încredere în instituțiile europene, marcând o creștere semnificativă față de anii precedenți.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro