Măsurile Guvernului în fața crizei carburanților, criticate de un economist cunoscut: „Statul aşteaptă ca noi să plătim mai mult”

Guvernul declară criza pe piața carburanților

Executivul, condus de premierul Ilie Bolojan, a convocat un grup de lucru la Palatul Victoria, din care au făcut parte miniștri și instituții-cheie, pentru a analiza criza carburanților.

În urma discuțiilor, Guvernul a decis declararea situației de criză pe piața țițeiului și pregătește o ordonanță de urgență care va introduce reguli stricte pentru piață.  Ședința pentru adoptarea Ordonanței de Urgență urmează să aibă loc marți, 24 martie.

Măsurile vor fi monitorizate constant de instituții precum Ministerul Finanțelor, Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și Consiliul Concurenței.

Situația de criză va fi instituită inițial pentru șase luni, cu posibilitatea de prelungire.

Ce măsuri pregătește Guvernul României

Autoritățile vor interveni direct în piață prin mai multe măsuri:

• limitarea adaosului comercial la benzină și motorină
• restricționarea exporturilor de carburanți fără acordul statului
• reducerea cantității de biocarburant din benzină

Scopul declarat este evitarea unei penurii și temperarea creșterilor de preț.

„Prin deciziile anunţate, Guvernul încearcă, în primul rând, să evite problemele de aprovizionare, să nu ne trezim cu o penurie de carburanţi pe piaţă care să ducă la raţionalizarea consumului”, explică Adrian Negrescu.

Concret, dacă statul declară  criză pe piața carburanților, atunci va putea „obliga companiile să îşi limiteze exporturile, să controleze, practic, ce se întâmplă cu benzina şi motorina rafinate în ţara noastră şi aflate în depozitele benzinarilor”. 

„Asta în condiţiile în care OMV Petrom, Rompetrol şi ceilalţi jucători din piaţă îşi gestionează rezervele de carburanţi la nivel european, altfel spus îşi acoperă dintr-o ţară în alta problemele de consum”, a declarat consultantul economic Adrian Negrescu, conform sursei citate.

„Doar nişte soluţii de avarie”

Analistul economic critică însă eficiența acestor măsuri, pe care le consideră limitate.

„Dincolo de asigurarea consumului, deciziile […] sunt doar nişte soluţii de avarie, cu un impact nesemnificativ, de maximum 5 la sută în preţul final al carburanţilor”.

Potrivit acestuia, chiar și reducerea marjei comerciale ar avea efecte minore: „Marja comercială […] este undeva la 9-10%, iar o scădere la jumătate a acesteia va avea un impact de maxim 40-50 bani/litru”.

„Altfel spus, măsurile sunt menite doar să «cosmetizeze» preţul carburanţilor, nicidecum să genereze o temperare semnificativă”, explică Negrescu.

Asta, în condițiile în care motorina a ajuns la aproape 10 lei/ litrul.

„Statul aşteaptă ca noi să plătim mai mult”

Un alt punct criticat de expert este declarația ministrului Energiei, care sugerează posibile compensări viitoare.

„A spus că, în viitor, pe măsură de Guvernul va aduna mai mulţi bani din creşterea preţurilor la carburanţi, vor fi luate în calcul măsuri de compensare a preţurilor pentru toţi românii. Mai simplu spus, statul aşteaptă ca noi să plătim mai mult ca să aibă din ce să asigure compensarea.”

Negrescu consideră că această abordare reflectă problemele bugetare ale statului: „Practic nu are bani din care să ofere măcar compensarea de 50 bani asigurată la precedenta criză a carburanţilor, din 2022”.

Probleme structurale: rafinării închise și producție limitată

Analistul atrage atenția și asupra unei realități mai puțin discutate: capacitatea redusă de rafinare. 

„Deşi avem petrol mai ieftin în rezerve, nu putem să îl ducem în piaţă pentru că n-are cine să-l rafineze în aşa fel încât să ducă la o scădere semnificativă a preţului la pompă.”

În prezent, rafinăriile Rompetrol și Lukoil sunt închise, iar cea de la OMV Petrom funcționează parțial.

Limitarea adaosului comercial ar putea avea efecte negative asupra companiilor mici.

„Limitarea marjei comerciale a jucătorilor din piaţă se anunţă o misiune extrem de periculoasă pentru simplul motiv că va avantaja marii jucători din piaţă, capabili să reziste cu o marjă de profit redusă, şi va afecta în sens negativ pe cei mici, care n-au forţa financiară, capacitatea de a rezista acestui tip de intervenţie în piaţă”, a adăugat Adrian Negrescu.

Efecte în lanț: inflație generalizată

Negrescu avertizează și asupra impactului indirect al liberalizării pieței gazelor pentru firme.

„De la 1 aprilie, piaţa va fi liberalizată, iar firmele riscă să plătească tarife cu 40-60% mai mari,  fapt care va declanşa un nou val de inflaţie generalizată în economie”, a precizat analistul citat de News.

Chiar dacă populația ar putea beneficia de facturi mai mici la gaze, efectul în economie ar fi invers:

„Plafonarea costurilor doar pentru populaţie riscă să devină inutilă în condiţiile efectului de «waterbed». Chiar dacă oamenii vor plăti o factură mai mică la gaze, vor plăti mai mult pentru toate celelalte, de la covrigul copt în cuptorul cu gaz la medicamente, produse de uz casnic şi servicii. «Ce vom lua pe mere vom da pe pere» din punct de vedere economic ”, a concluzionat Adrian Negrescu.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro