Cuprins:
Impactul inflamației asupra demenței
Studiile anterioare sugerează că inflamația poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea și progresia demenței.
În acest context, medicamentele antiinflamatorii, care sunt utilizate frecvent pentru a trata dureri de cap, dureri menstruale, răceli și artrită, ar putea ajuta la prevenirea acestei boli devastatoare.
Aceste medicamente, cunoscute sub numele de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), pot reduce inflamația și pot încetini formarea plăcilor toxice de proteine în creier, un simptom caracteristic al bolii Alzheimer.
Beneficiile administrării pe termen lung
Studiul a urmărit utilizarea AINS de către 11.745 de persoane, începând din anul 1991 și continuând până în 2020. S-a constatat că utilizatorii pe termen lung de medicamente antiinflamatorii au avut un risc mai scăzut de a dezvolta demență.
De fapt, riscul de demență a fost cu 12% mai mic pentru cei care au utilizat aceste medicamente pe termen lung, comparativ cu cei care le-au utilizat pe termen scurt sau intermediar.
Cum acționează AINS în combaterea demenței?
Studiul sugerează că pe lângă efectul antiinflamator, AINS pot reduce formarea de plăci amiloid-b, care sunt considerate o caracteristică a bolii Alzheimer. Cercetătorii au observat că expunerea la AINS poate încetini procesul de acumulare a acestor plăci, care sunt toxice pentru celulele nervoase din creier.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Utilizarea AINS pe termen lung: un pas important pentru prevenție
Dr. Mohammad Arfan Ikram, autorul studiului, a subliniat că „studiul nostru oferă dovezi privind efectele preventive ale medicamentelor antiinflamatorii în procesul de demență.” Totuși, el a adăugat că este nevoie de mai multe cercetări pentru a consolida aceste dovezi și pentru a dezvolta strategii preventive.
Este important de menționat că studiul nu recomandă administrarea acestor medicamente fără consult medical, deoarece AINS pot avea efecte secundare, în special în cazul administrării pe perioade lungi.
Moduri de reducere a riscului de demență
Pe lângă administrarea AINS, există mai multe măsuri de precauție și obiceiuri sănătoase care pot contribui la reducerea riscului de demență. Unele dintre acestea sunt:
- Exerciții fizice regulate: Menținerea unei greutăți sănătoase și îmbunătățirea sănătății inimii și circulației.
- Reducerea consumului de alcool: Limitează consumul la 14 unități pe săptămână pentru a proteja creierul și organele.
- Evitarea fumatului: Fumatul afectează circulația sângelui, inclusiv la nivelul creierului.
- Participarea la activități sociale: Ajută la reducerea stresului și îmbunătățirea stării de spirit.
- Gestionarea afecțiunilor de sănătate: Cum ar fi hipertensiunea, colesterolul ridicat sau diabetul.
- Protejarea auzului și vederii: Pierderea vederii sau auzului poate fi un semnal timpuriu al demenței.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Posibile efecte secundare ale AINS
Chiar dacă studiul sugerează posibile beneficii ale utilizării AINS pe termen lung, este important de menționat că aceste medicamente pot provoca efecte secundare, cum ar fi ulcere stomacale, dureri de cap, amețeli și oboseală.
De asemenea, utilizarea de AINS pe termen lung poate afecta organele, cum ar fi rinichii, ficatul sau inima, în special în cazul vârstnicilor sau al persoanelor cu probleme de sănătate preexistente.
Recomandări pentru utilizarea AINS
Deși AINS pot avea un impact pozitiv în prevenirea demenței, cercetătorii subliniază că nu este recomandat ca oamenii să înceapă să ia aceste medicamente fără recomandarea unui profesionist. Medicamentele antiinflamatorii pot fi periculoase pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi vârstnicii, femeile însărcinate sau persoanele cu afecțiuni preexistente.
Este esențial să se consulte un medic înainte de a utiliza AINS, mai ales pe termen lung, pentru a evalua riscurile și beneficiile. AINS ar trebui să fie utilizate doar sub supraveghere medicală pentru a evita potențialele efecte secundare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)