Mesaj de încredere pentru români, de la vârful NATO: „Motive de îngrijorare pentru situația din Ucraina există. Cele privind securitatea României, nejustificate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Nu este dreptul Federației Ruse să spună României, Bulgariei sau NATO unde să pună sau să nu pună prezență militară”, a declarat secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană, într-un interviu acordat Libertatea. „Nu e niciun fel de mister, că și în forma scrisă a răspunsului nostru, aceste cereri complet inacceptabile vor fi respinse”, a întărit oficialul Alianței Nord-Atlantice, într-un moment de maximă tensiune generat de mobilizarea militară rusă la granița Ucrainei.
Cuprins:
„Este problema exclusivă a NATO și a statelor NATO cu privire la ce prezență militară au, unde, în ce cantități și în ce formulă”, a declarat, pentru Libertatea, Mircea Geoană, după ce Rusia a cerut explicit retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria, în plină criză la granița Ucrainei.
NATO, a spus Geoană, va respinge ferm aceste revendicări, din simplul fapt că ele ar însemna împărțirea în aliați protejați și aliați neprotejați, dar și revenirea Europei la sferele de influență, „ceea ce este la fel de inacceptabil”.
Mai mult, secretarul general adjunct a arătat cu degetul spre Moscova, amintind că până în 2014, când „Rusia a anexat ilegal Crimeea și a început războiul din estul Ucrainei”, nici „nu exista o prezență militară a NATO pe flancul estic”.
Geoană a insistat că Alianța Nord-Atlantică este pregătită pentru orice scenariu și a asigurat că România, ca celelalte state NATO, este protejată. „Motive de îngrijorare cu privire la securitatea, independența, suveranitatea României sau oricărui stat NATO sunt nejustificate”, a spus oficialul. „Și acesta este un mesaj de încredere și de calm pe care vreau să îl transmit și românilor”, a spus el.
Ce urmează acum? SUA și NATO vor trimite pozițiile lor, în scris, Federației Ruse. „Sperăm ca Federația Rusă să înțeleagă că sunt propuneri inacceptabile pentru noi”, a spus Geoană, care a invitat Moscova să reflecteze la celelalte propuneri ale aliaților.
„Avem în mod evident o certă preferință pentru dialog, pentru o soluție diplomatică, pentru dezescaladare, pentru revenirea la masa dialogului, dar în același timp suntem suficient de vigilenți și de prudenți pentru a lua în calcul și alte scenarii pe care nu le dorim”, a avertizat secretarul general-adjunct al NATO.
„Aceste propuneri sunt extrem de ferm respinse de noi”
Libertatea: Rusia dorește retragerea trupelor și a armamentului NATO de pe teritoriul României și Bulgariei. Știm că nu este o solicitare nouă, dar vineri a fost formulată explicit și evident au fost discuții ample la București pe această temă. Care este răspunsul NATO la această revendicare fermă?
Mircea Geoană: Răspunsul nostru este același pe care îl avem din momentul în care țări ca România au aderat la NATO. O țară care a aderat la NATO se bucură de toate drepturile și obligațiile de apartenență la cea mai de succes alianță din istoria umanității.
Este problema exclusivă a NATO și a statelor NATO cu privire la ce prezență militară au, unde, în ce cantități și în ce formulă. Nu este dreptul niciunei părți terțe, a Federației Ruse în speță, să spună României, Bulgariei sau NATO unde să pună sau să nu pună prezență militară.
Vreau să fac o mică observație de natura istoriei recente. Nu exista o prezență a NATO pe flancul estic înainte de 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea și a început războiul din estul Ucrainei. În acel moment, NATO nu simțea nevoia, din motive de climat de securitate în estul alianței, pentru a avea o astfel de prezență.
Noi am început să avem o astfel de prezență după ce Federația Rusă a demonstrat că în Europa secolului 21, ocuparea ilegală de teritorii suverane a unor țări independente din Europa este din păcate încă posibilă.
În același timp, Federația Rusă pare să uite un pic ce se întâmplă cu privire la prezența nelegală și nedorită de țări ca Republica Moldova, în Transnistria, de țări ca Georgia în Abhazia sau Oseția de Sud. De țări ca Ucraina, care are deja Crimeea ocupată ilegal și o bucată importantă din Donbas, ocupată prin intermediar, iarăși în mod ilegal.
Cred că aceste propuneri sunt extrem de ferm respinse de către noi, evident și de către București. Dar vă spun și în calitate oficială la NATO, e ceea ce am și transmis Federației Ruse, aceste chestiuni sunt nenegociabile, sunt chestiuni de principiu.
Și ar însemna două lucruri, ceea ce este totalmente inacceptabil pentru noi. În primul rând că am avea aliați de categorii diferite în NATO, unii din vest protejați de NATO, unii din est neprotejați, ceea ce este total absurd și inacceptabil.
Și doi, că am accepta de facto revenirea la sfere de influență în Europa, ceea ce este la fel de inacceptabil.
Deci răspunsul nostru este clar, neechivoc, și vom trimite și în scris dacă e nevoie, pentru că vom răspunde propunerilor Federației Ruse în scris la începutul săptămânii viitoare.
„Ce ar fi fost dacă România sau Bulgaria nu ar fi fost membre ale NATO?”
- Avem motive de îngrijorare, aici în România, cu privire la o eventuală agresiune a Rusiei?
- Motive de îngrijorare pentru situația din jurul Ucrainei există și ele sunt legitime. Dar motive cu privire la securitatea, independența, suveranitatea României sau oricărui stat NATO sunt nejustificate.
Pentru că am vorbit mai devreme de înțelepciunea și într-un fel șansa istorică pe care am avut-o în urmă cu 15 ani de zile, în 2004, mi-aduc aminte că eram ministru de externe, când am aderat la NATO.
Uitați-vă azi cât de valoroasă este această garanție de securitate. Închipuiți-vă ce ar fi fost dacă, contrafactual vorbind, România sau Bulgaria nu ar fi fost membre ale NATO, ce presiuni am fi avut de suferit.
Dar iată că acum suntem în NATO și este extrem de clar că articolul 5 funcționează pe întreg teritoriul aliat, din țările baltice până la Marea Neagră, din Alaska până în Andaluzia, în Spania, nu sunt probleme de preocupare, pentru că suntem cea mai puternică și de succes alianță din istoria umanității.
- Beneficiem de aceste garanții din partea NATO. În același timp, ce așteptări are NATO de la România?
- România este un aliat influent și respectat în NATO. Și vreau pe această cale să mulțumesc militarilor noștri care în neumărate ocazii au demonstrat ce înseamnă profesionalism, abnegație, și uneori, din păcate, chiar spirit de sacrificiu. Vreau să mulțumesc militarilor pentru că ei fac parte din ceea ce reprezintă un motiv de mândrie și o ancoră puternică în NATO.
Evident că România are și obligații. De câțiva ani îndeplinește criteriul de a avea 2% din PIB alocat României. Vedem un nivel de profesionalism și un grad important de înzestrare. Deci din punct de vedere politic și militar, România este un aliat foarte respectat și dacă vreți, chiar prezența mea la vârful Alianței este indirect o reflectare a importanței pe care România o are.
„Sperăm ca Federația Rusă să înțeleagă că sunt propuneri inacceptabile”
- După discuțiile de vineri cu Serghei Lavrov, secretarul american de stat Antony Blinken a anunțat că va discuta cu partenerii și va prezenta Rusiei, detaliat și în scris, punctul de vedere al aliaților. Întrebarea mea este ce anume ar putea propune SUA Rusiei, în condițiile în care cele mai importante revendicări ale Moscovei sunt respinse din start.
- Alianța funcționează extrem de unit, de solidar și de omogen. De aceea, chiar în aceste zile am avut consultări cu aliatul american cu privire la propunerile scrise pe care SUA, în plan bilateral cu Rusia, le vor transmite săptămâna viitoare.
Vreau să vă asigur că există un element de coordonare și de coerență și de solidaritate care funcționează ireproșabil la nivelul NATO. De aceea vom avea un element de coerență și de sincronizare între răspunsul pe care NATO, la rândul nostru, îl vom trimite Federației Ruse tot la începutul săptămânii viitoare.
După aceea vom vedea care va fi reacția Federației Ruse. Sperăm ca Federația Rusă să înțeleagă că sunt propuneri inacceptabile pentru noi, ca cele pe care le-ați menționat, dar sunt și propuneri din partea noastră care ar putea să constituie un obiect, un subiect sau mai multe, în care să ajungem la o înțelegere: transparență, linii de comunicații, chestiuni legate de dezarmare, chestiuni legate de creșterea încredererii. Sunt multe domenii unde sunt lucruri de făcut și unde de ambele părți am putea să avem și progrese.
Vom vedea care este și reacția părții ruse. Pot să vă asigur de pe acum, nu e niciun fel de mister, că și în forma scrisă a răspunsului nostru, aceste cereri complet inacceptabile vor fi respinse.
Ne vom concentra pe zona constructivă unde am putea să avem și răspunsuri favorabile și să ajugem la o înțelegere care ar putea să permită detensionarea situației și crearea unui climat de mai mare încredere și de mai joasă tensiune în regiunea din care face parte și România.
Acțiunile și gesturile Rusiei „sunt tot mai agresive”
- Ultimele informații spun că Rusia a continuat să își consolideze prezența la granița Ucrainei, a continuat să aducă muniție, spitale de campanie. Dacă acum ceva vreme puteam să fim mai sceptici, pare că situația devine tot mai amenințătoare. Îmi închipui că este greu să facem speculații pe astfel de teme, dar vă așteptați la izbucnirea unui conflict? Cât de posibil este acest scenariu?
- În primul rând vreau să salut modul rezervat, prudent și echilibrat în care conducerea ucraineană răspunde în plan public și diplomatic și politic acestei situații foarte dificile. Pentru că ei sunt de fapt amenințați în mod direct, și prin prezență militară masivă în perimetrul granițelor Ucrainei, dar și printr-o retorică foarte agresivă din partea Moscovei. Și spre meritul dânșilor, răspunsul lor a fost foarte ponderat, neescalatoriu și dimpotrivă, invitând la dialog și detensionare.
În același timp, alianța noastră este o alianță militară și defensivă și noi avem prin misiunea noastră, codul nostru genetic, obligația de a fi pregătiți pentru orice eventualitate, de la dialog până la opusul acestuia. De aceea, puteți fi sigur că avem toate scenariile în calcul.
Ucraina nu este membru NATO, deci articolul 5 nu i se aplică, dar asta nu înseamnă că nu suntem preocupați și nu încercăm să ajutăm Ucraina. Și în sens practic - sunt mulți aliați care în plan bilateral ajută azi Ucraina, și acest lucru va continua.
Deci avem în mod evident o certă preferință pentru dialog, pentru o soluție diplomatică, pentru dezescaladare, pentru revenirea la masa dialogului, dar în același timp suntem suficient de vigilenți și de prudenți pentru a lua în calcul și alte scenarii pe care nu le dorim.
Și prin declarațiile noastre și măsurile, inclusiv în forma unor sancțiuni foarte severe, pe care știți bine că nu NATO, dar UE și SUA și G7 le au în vedere, sperăm ca în cele din urmă, dacă nu dorința de stabilitate, măcar un calcul cost-beneficiu pe care Federația Rusă l-ar putea face să îi conducă la ideea că o astfel de aventură militară, reînnoită după 2014, ar fi foarte costisitoare din punct de vedere strategic, economic, financiar, tehnologic și diplomatic pentru Federația Rusă.
- Ce credeți că dorește Vladimir Putin?
- Nu este căderea mea să comentez intenții ale unui lider, oricare ar fi acela. Dar observăm acțiunile și gesturile pe care Federația Rusă le face. Și ele sunt tot mai agresive, nu sunt chestiuni pe care le observăm exclusiv în flancul estic al NATO sau zona Mării Negre, în cazul României.
Observăm de ceva timp o postură tot mai agresivă a Federației Ruse și în zona Mediteranei și în zona Nordului, în zona Arctică, în domeniul cibernetic, atacuri tot mai agresive, atacuri hibride, campanii masive de dezinformare, inclusiv în țări aliate. Încercările repetate de a interveni în alegerile democratice din țările noastre.
Există în acel moment un element preocupant pe care Federația Rusă îl arată în plan extern și un element la fel de preocupant în plan intern, în atacurile la adresa opoziției, modul brutal în care opoziția este practic reprimată. Deci o mână foarte grea și apăsătoare în interior și gesturi foarte amenințătoare în exterior.
NATO, indiferent de geografie, de domeniu, suntem întotdeauna pregătiți să ne protejăm interesele și cetățenii și teritoriile țărilor aliate. Și acesta este un mesaj de încredere și de calm pe care vreau să îl transmit și românilor.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
