Negocieri la Geneva. Rusia așteaptă de la SUA un răspuns scris la revendicările sale, până săptămâna viitoare

Secretarul american de Stat Antony Blinken a anunțat după discuția cu Lavrov că SUA sunt gata să își împărtășească „preocupările” cu Rusia „în detaliu și în scris, săptămâna viitoare”.

„I-am spus că după consultările pe care le vom avea în următoarele zile cu aliații și partenerii, anticipăm că vom fi capabili să împărtășim Rusiei preocupările noastre mai detaliat și în scris, săptămâna viitoare”, a spus diplomatul american.

Este o diferență aparentă de limbaj între ce oferă SUA (împărtășirea preocupărilor) și ce așteaptă Rusia (răspunsuri la revendicările sale).

Blinken a mai spus că întâlnirea cu Lavrov nu a fost neapărat o „negociere”, ci un schimb sincer de preocupări și idei”.

El a insistat că nu există „spațiu de negociere” atunci când vine vorba despre principiul suveranității Ucrainei și despre dreptul acestei țări de a-și decide viitorul.

În acest sens, Blinken a spus că aliații sunt dispuși să urmeze calea diplomației și a dialogului pentru a încerca să rezolve dezacordurile cu Rusia.

„Dar suntem de asemenea deciși, dacă acest lucru se dovedește imposibil și Rusia decide să înceapă o agresiune la adresa Ucrainei, să oferim un răspuns sever, rapid și unit”, a spus el.

Recomandări

Filmul crimei din Sectorul 4. Bărbatul căutat pentru crimă i-a mărturisit mamei sale că a omorât-o pe fetiţa de 12 ani

Se află SUA și Rusia pe o cale primițătoare, a dialogului?

„Nu ştiu dacă suntem pe calea cea bună, voi şti când vom avea răspunsul” din partea SUA, a spus vineri Lavrov, adăugând că a mai stabilit cu Blinken ca ulterior să se desfăşoare „un nou contact la (acelaşi) nivel”, apreciind totodată că o întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden deocamdată este prematură, scrie AFP, citată de Agerpres.

Conform agenţiei RIA, o nouă întrevedere Lavrov-Blinken ar urma să fie organizată în februarie.

Referindu-se la situaţia de criză din jurul Ucrainei, la frontiera căreia Rusia are desfăşuraţi peste o sută de mii de soldaţi şi stârneşte prin urmare teama unei invazii, Lavrov a negat încă o dată astfel de intenţii, susţinând că Rusia „niciodată, absolut niciodată, nu a ameninţat poporul ucrainean”.

În schimb, el a descris din nou puterea de la Kiev drept una „rusofobă” şi a acuzat NATO că consideră Ucraina ca „aparţinând sferei de influenţă” a acestei organizaţii.

Rusia a invadat peninsula ucraineană Crimeea în 2014 și a anexat-o ulterior, în vreme ce a susținut separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei în conflictul care a debutat în același an și care încă nu s-a încheiat.

Recomandări

EXCLUSIV. Voluntar ucrainean vorbește pentru publicul Libertatea din mijlocul inundațiilor: „Rușii au bombardat centrul de evacuare, abia plecasem de acolo”

Întâlnirea dintre cei doi diplomați s-a încheiat după aproape două ore.

Serghei Lavrov a declarat ulterior că a fost vorba despre o întâlnire „intermediară” și că speră la „o reducere a emoţiei” după aceste tratative „sincere” ruso-americane.

Ministrul rus de Extern a mai spus că SUA vor oferi săptămâna viitoare un răspuns scris la lista formală de revendicări formulate de Rusia.

Printre revendicări se află garanția scrisă că Ucraina nu va adera la NATO, dar și faptul că forțele NATO se vor retrage din estul Europei, inclusiv din România și Bulgaria.

Ce așteaptă fiecare de la întâlnirea de la Geneva? Rusia vrea răspunsuri concrete, scrise, la revendicările sale. SUA vrea să se asigure că negocierile diplomatice vor continua.

Într-o scurtă declarație făcută înainte de întâlnirea de la Geneva, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus că nu se așteaptă la o rezolvare a crizei, după discuții.

„Așteptăm însă răspunsuri concrete la propunerile noastre concrete”, a spus Lavrov.

„Așa este, nu așteptăm să ne rezolvăm diferendele azi. Dar sperăm și așteptăm că putem putem verifica dacă calea diplomației și a dialogului rămâne deschisă”, a răspuns Blinken, citat de New York Times.

Recomandări

Înregistrări șocante într-un dosar DIICOT. Doi angajați se plâng că șefii le-au băgat pe gât, de la firmele de casă, cantități uriașe de produse de birotică: „Două milioane cinci sute de coli”

În chiar ziua negocierilor, Rusia a menționat explicit România, în lista sa de revendicări pentru Occident.

Garanțiile de securitate pe care Rusia le cere de la Occident includ retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria, a spus vineri ministerul rus de Externe.

Răspunzând unei întrebări privind România și Bulgaria, ministerul a spus că Rusia vrea ca toate trupele străine, armamentul și tehnica militară să fie retrase din aceste țări.

„Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România”, a menţionat MAE rus.

Anunțul Moscovei vine la doar două zile după ce președintele SUA Joe Biden și cel al Franței Emmanuel Macron menționaseră o posibilă consolidare a prezenței NATO în România.

De precizat că Moscova menționase, implicit, dorința sa ca NATO să nu mai desfășoare trupe și armament suplimentar în țările care s-au alăturat NATO după 1997, România fiind vizată. Revendicarea face parte dintr-o lungă listă de propuneri făcute de Rusia NATO și SUA.

Antony Blinken și Serghei Lavrov au început vineri în jurul orei 12 (ora României) discuțiile menite să găsească o rezolvare pentru criza de la granița Ucrainei.

Vor reuși acestea să ducă la detensionarea crizei? Șansele par minime. Secretarul american de stat a declarat într-un interviu acordat postului german ZDF că nu se așteaptă la rezultate majore, scrie agenția rusă Tass.

„Nu anticipez o rezolvare”, a spus el, răspunzând unei întrebări privind posibilele rezultate ale negocierilor. Blinken a declarat încă de miercuri, la Kiev, că nu va prezenta niciun fel de răspuns în scris privind garanţiile de securitate cerute de Rusia, la întrevederea cu omologul său rus. Adică chiar ce solicitase Moscova.

Secretarul de stat american a subliniat că anumite cereri ruseşti sunt „în mod clar, absolut, sortite eşecului”, precum angajamentul ca NATO să nu se extindă niciodată în Ucraina. În loc de contrapropuneri la discuţiile de săptămâna trecută, „noi ne-am exprimat preocupările cu privire la provocările prezentate de Rusia la adresa securităţii spaţiului european”, a adăugat diplomatul american. În cadrul discuţiilor de săptămâna trecută de la Geneva, Washingtonul a propus Moscovei să lucreze împreună la dosarul privind controlul armelor.