„Aspectele cibernetice ale războiului actual se extind mult dincolo de Ucraina și reflectă natura unică a spațiului cibernetic”, a precizat președintele Microsoft, Brad Smith, în raport.
Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de a oferi un punct de vedere asupra raportului. Moscova a negat în trecut efectuarea de misiuni externe de spionaj cibernetic, afirmând că acest lucru „contravine principiilor politicii externe rusești”.
De la începutul conflictului, cercetătorii au depistat deja o serie de atacuri cibernetice distructive asupra entităților ucrainene, care au fost atribuite unor grupuri de hackeri susținute de statul rus.
Potrivit raportului Microsoft, cercetătorii au descoperit că 128 de organizații din 42 de țări, exceptând Ucraina, au fost, de asemenea, ținta acelorași grupuri în cadrul unor atacuri invizibile, axate pe spionaj.
Raportul mai arată că, în afară de Ucraina, Statele Unite ale Americii au fost țara cea mai vizată de astfel de tentative de intruziune, dar și că țările membre ale alianței militare NATO – care a oferit un sprijin esențial Ucrainei în timpul conflictului – au fost afectate.
Printre acestea se numără organizații cu sediul în Danemarca, Letonia, Lituania, Norvegia și Polonia, precum și în Finlanda și Suedia, țări care și-au exprimat dorința de a se alătura NATO.
„Ținta pare să fi fost în principal guvernele, deși au fost incluse și grupuri de reflecție, grupuri umanitare și furnizori de infrastructură critică”, precizează Miscrosoft în raport.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_085ffa20044dab7310bf31848158f5c7.jpg)
Compania americană de software mai arată că atacurile cibernetice împotriva aliaților au avut succes în aproximativ 29% din cazuri și, uneori, au dus la furtul de date.
Dar măsurarea „succesului” unui atac cibernetic al rușilor este dificilă, iar Microsoft afirmă că nu a avut o imagine completă a pirateriei informatice, deoarece unii clienți au stocat datele pe propriile sisteme și nu în infrastructura de cloud computing a Microsoft.
Experții în politică externă spun că se tem că strategia combinată de război kinetic și cibernetic a Rusiei împotriva Ucrainei va deveni un model pentru viitoarele conflicte.
Într-un raport anterior, Microsoft a indicat că atacurile cibernetice – care au implicat programe malware de ștergere a datelor – au pus bazele misiunilor militare din Ucraina.
Cele mai recente cercetări au citat șase incidente de la începutul invaziei în care atacurile cibernetice împotriva unor ținte din Ucraina au părut să preceadă atacurile militare. Într-unul dintre acestea, hackerii ruși au încercat să pătrundă în rețeaua informatică a unei companii ucrainene de energie nucleară cu o zi înainte ca armata rusă să ocupe cea mai mare uzină a companiei.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2b7b2e8c4ff73e9bba13a3a65e141c7a.jpg)
Mai multe guverne și-au intensificat probabil activitățile cibernetice ofensive legate de războiul din Ucraina, în timp ce caută să înțeleagă modul în care au avut loc luptele și consecințele globale ale acestora, notează CNN.
Comandamentul Cibernetic, unitatea de hacking a armatei americane, a desfășurat un „spectru complet” de operațiuni ofensive, defensive și de informare în sprijinul Ucrainei, a confirmat luna aceasta șeful comandamentului.
China, de asemenea, și-a antrenat unii dintre hackerii săi foarte capabili pentru obiective legate de războiul din Ucraina, potrivit cercetătorilor în domeniul securității cibernetice. Presupușii hackeri chinezi par să fi încercat să pătrundă în computere folosite de oficiali din orașul Blagoveșcensk din Rusia, situat în apropiere de granița cu China, potrivit firmei de securitate cibernetică Secureworks.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8811961da67dbffa06dba23da0da276a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_42c9bd71d38d0c1e0ae5efcbc25f603f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3b4fe5c9d75f5e344a104d7631a0e628.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_2e30454db867fe251c5aed463cc1aa12.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_55aacca85eafd82e259813bce592a3ba.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_b9507adf192d4994eb8daafc5847b3db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_d54a061c90804e8e7ee3c04f61c10979.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_cb6a72a6e4740ea4ab6807e3777c94a3.jpg)
Comentează
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.