MENIU CAUTĂ
14 Ian. 2019 15:42

Se împlinesc 169 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Tot ce nu știai despre „Luceafărul poeziei româneşti”

Distribuie

Marți, 15 ianuarie, se împlinesc 169 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, poetul național al României. Pentru a cinsti memoria "Luceafărul poeziei româneşti", numeroase evenimente sunt organizate în mai multe orașe din țară. Puțini știu că "Luceafărul" a fost omologat ca fiind cel mai lung poem de dragoste de Academia Recordurilor Mondiale.

O slujbă de pomenire a poetului național Mihai Eminescu va avea loc, marți, la Cimitirul Bellu din București, a anunțat Arhiepiscopia Bucureștilor. Începând cu ora 8:00, în capela Cimitirului Bellu va fi oficiată Sfânta Liturghie de un sobor de preoți care slujesc în cimitirele din București, urmată de slujba Parastasului la mormântul poetului, la ora 10:00.

La finalul slujbei de pomenire, la mormântul lui Mihai Eminescu va fi depusă o coroană de flori din partea Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, la ora 10:30, în Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, se va săvârși slujba Parastasului pentru marele poet.

În județul Botoșani, Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” organizează, pe 15 ianuarie, Zilele Eminescu, cu prilejul împlinirii a 169 de ani de la naşterea marelui poet.

Manifestările vor debuta, marți, la ora 10,30, cu un Te Deum, oficiat la biserica familiei Eminovici din Ipoteşti şi depuneri de coroane la statuia poetului de la Memorial, potrivit Agerpres.

De asemenea, în Cluj, va avea loc, începând cu ora 11.00, ceremonia depunerii de jerbe de flori la statuia lui Mihai Eminescu din fața Teatrului National Cluj-Napoca, cu ocazia omagierii memoriei Poetului Naţional şi a sărbătoririi Zilei Naționale a Culturii Române.

După ceremonia depunerii de jerbe de flori, va urma un spectacol liric în foaierul Teatrului Național, cu participarea artiştilor de la Teatrul Naţional Cluj-Napoca şi Opera Națională Română Cluj-Napoca, conform Ziua de Cluj.

Anul acesta se împlinesc 169 de ani de la nașterea celui mai mare poet român. „Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii pe care Mihai Eminescu a început să o scrie în 1873 și a ajung să o publice în 1883. În 2009, Luceafărula fost omologat de Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste din lume.

Când s-a născut Mihai Eminescu

Pe 15 ianuarie 1850, la Botoșani, a venit pe lume cel de-al șaptea copil dintre cei 11 ai lui căminarului Gheorghe și Ralucăi Eminovici, Mihai Eminescu (născut Mihai Eminovici). Își petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Aceste momente le evocă și în poeziile „Fiind băiet…” sau „O, rămâi”.

Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi și termină clasa a IV-a, fiind al cincilea elevi din cei 82 de colegi. După terminarea claselor primare, face două clase de gimnaziu și părăseşte şcoala în 1863. Revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866.

Eminescu se angajează ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani, la Tribunal şi Primărie și mai pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu, conform alba24.ro.

În 1886, Mihai Eminescu a avut primele manifestări liberare. În luna ianuarie a acelui an, moare profesorul de limba română, Aron Pumnul, iar elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti”. Acolo apare şi poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, semnată Mihai Eminovici.

Și-a schimbat numele din Eminovici în Eminescu

La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aş avea”. Iosif Vulcan a fost cel care i-a schimbat numele în Mihai Eminescu, care a fost adoptat apoi de poet şi ulterior şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” încă cinci poezii.

Din 1866 până în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. În acești ani a vrut să aibă contact direct cu poporul, limba, obiceiurile şi realitatea românească.

A vrut să-şi continue studiile, dar nu și-a dus la capăt proiectul. Ajunge sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali, apoi la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale.

Eminescu continuă să publice în „Familia”, scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman ,”Geniu pustiu”, rămase în manuscris și face traduceri din germană.

În perioada 1869 – 1862 este student la Viena. Acolo urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Se implică în rândul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici, o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle și începe colaborarea la „Convorbiri Literare”. Tot în această perioadă debutează ca publicist în ziarul „Albina” din Pesta.

Între 1872 şi 1874 este student la Berlin, iar Junimea îi acordă o bursă, cu condiţia să-şi ia doctoratul în Filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene.

Se întoarce în România și trăiește la Iaşi între 1874-1877. A fost director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, precum și redactor la ziarul „Curierul de Iaşi”.

Poetul continuă să publice în „Convorbiri Literare” și devine bun prieten cu Ion Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură și are necazuri în familie deoarece i-au murit mai mulți frați și își pierde și mama.

S-a îndrăgostit de Veronica Micle, poetă cunoscută oamenilor întocmai pentru iubirea care a legat-o de Mihai Eminescu.

În 1877, Eminescu se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul „Timpul”. În acea perioadă i se degradează sănătatea. În 1833 scrie și marile lui poeme, „Scrisorile” și „Luceafărul”.

În iunie 1883, poetul nepereche se îmbolnăveşte grav și a fost internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lângă Viena. În decembrie îi apare volumul „Poezii” , cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu, fiind singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu.

De ce a murit poetul nepereche. „Eminescu n-a fost sifilitic”

Mihai Eminescu a murit în condiţii suspecte şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15iunie, în zori – ora 03.00) în casa de sănătate a doctorului Şuţu, situată pe strada Plantelor din București.

Poetul e înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori.

Poetul George Călinescu a scris despre moartea poetului: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.”

La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota în jurnalul său: „Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienaţi, de o embolie'. Luceafărul poeziei româneşti, poetul nepereche…”.

Unul dintre cei mai mari români murea „în cea din urmă mizerie”, după cum anunţa sora sa, Harietta.

Dr. N. Tomescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu nota în unul din jurnalele sale: „Oricum ar fi, sfârşitul total nu părea iminent, căci el se nutrea bine, dormea şi puterile se susţineau cu destulă vigoare. Un accident (n.r. – Eminescu a fost lovit în cap cu o piatră de către un pacient nebun) însă de mică importanţă a agravat starea patologică a cordului şi a accelerat moartea”. Tot medicul Tomescu nota după autopsie: „Eminescu n-a fost sifilitic… Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce şi intensă a facultăţilor sale intelectuale”.

Lucruri mai puțin știute despre Mihai Eminescu

  • Îi plăcea să joace fotbal. Teodor V. Ștefanelli, istoric, prozator, traducător, dramaturg și memorialist, coleg de liceu, pentru o vreme, cu Eminescu, a lăsat scris, în Amintiri despre Eminescu’, cum marele poet se alătura adesea studenților care băteau mingea, în orele libere, pe maidanul de lângă strada Ciucur Mare, din Cernăuți.
  • Nu-i plăcea deloc matematica și, prin urmare, era slab la această materie. Academicianul George Călinescu, critic și istoric literar, l-a citat pe Eminescu în lucrarea Viața lui Mihai Eminescu’: Deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pământului’.
  • În copilărie, obișnuia să-și sperie tatăl prinzând șerpi și aducându-i în apropierea casei părintești. Se pare că figura pe care o făcea părintele său la vederea reptilelor îl amuza teribil.
  • Când Ioan Slavici i-a oferit un loc de muncă la ziarul Timpul, i-an cerut bani pentru drumul de la Iași (unde se afla atunci) la București. N-am cu ce veni. Asta m-a făcut să-mi țin gura până acuma. 100 de franci am pe lună. Din ce dracu să plec?’, i-ar fi scris poetul.
  • Există doar patru fotografii despre care se știe cu siguranță că îl reprezintă pe Mihai Eminescu. Când a scris Pe lângă plopii fără soț’ era îndrăgostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca și verișoara lui Ion Luca Caragiale. Fata locuia pe o stradă încadrată de plopi. Poetul ar fi numărat copacii și a constatat că sunt fără soț…
  • Se pare că dragostea pentru poezie a rămas la fel de puternică până în ultimele sale clipe, Eminescu scriind chiar și în sanatoriu. După moarte, în buzunarul hainei sale au fost găsite două poezii.
  • Asteroidul 9495, descoperit în 1971, a fost redenumit, în anul 2000, asteroidul Mihai Eminescu. Marele poet nu e însă singura personalitate din România care și-a împrumutat numele unui corp ceresc. Există, de asemenea, un crater de pe Lună ce se numește Spiru Haret și unul pe Venus numit Elena Văcărescu, și doi asteroizi pe care-i cheamă’ George Enescu și Constantin Brâncuși.

Citește și DISPREȚ! Primăria Gabrielei Firea, mai opacă decât cele din Londra, Berlin și Madrid! Singura instituție care nu explică pe ce cheltuiește banii cetățenilor pentru transportul urban


 

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Horoscop 20 februarie 2019
Comentarii